12 persoane din Chișinău, investigate pentru escrocherii prin propuneri de investiții false, utilizând deepfake; Prejudiciul – 15 milioane lei; Sesizare formulată de ASF

Procurorii moldoveni anunță reținerea a 12 persoane bănuite de escrocherie și spălare de bani în domeniul investițiilor pe diverse platforme dedicate către persoane din România, în valoare de circa 1.200.000 euro, începând din 2021.

La data de 07.08.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai Direcției Investigații Criminale au efectuat simultan cu autoritățile judiciare din Republica Moldova – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, activități de urmărire penală într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, acces fără drept la un sistem informatic, efectuarea de operațiuni în mod fraudulos, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, șantaj și spălare a banilor, a anunțat DIICOT.

Dosarul aflat pe rolul DIICOT – Structura Centrală a fost constituit ca urmare a sesizării formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la acesta fiind reunite ulterior 120 de dosare penale înregistrate la alte unități de parchet, privind sesizările formulate de 150 de persoane vătămate.

Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că în cursul anului 2022, pe teritoriul Republicii Moldova a fost constituit un grup infracțional organizat, ai cărui membrii au creat și distribuit în mediul virtual (internet) reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și substanțiale ca urmare a unor investiții reduse (250 USD, 250 euro) în acțiuni/monede virtuale prin intermediul unor platforme de tranzacționare on-line, anunțurile publicitare conținând, pentru credibilitate, pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică sau posturi de televiziune.

Aceste reclame aveau atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupării de criminalitate organizată care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare, unde persoana trebuia să completeze numele, număr de telefon și adresa de poștă electronica.

Ulterior, persoanele erau contactate de membrii ai grupului infracțional care prin folosirea de nume și calități mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe, ofițer de securitate cibernetică, consilier personal de investiții, expert financiar etc) le induceau în eroare în cadrul unor conversații telefonice, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că investind în acțiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obține câștiguri sigure, substanțiale și rapide. Pentru efectuarea investițiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare, li se solicita persoanelor vătămate fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de utilități.

După transmiterea documentelor și transferul sumei (către conturi indicate de membrii grupului), persoanele vătămate erau îndrumate să instaleze pe sistemele informatice folosite (telefoane mobile/calculatoare) programe informatice ce permit controlul de la distanță al sistemului informatic pe care este instalat, în acest mod făptuitorii obținând acces atât la sistemele informatice ale victimelor cât și la programele sau aplicațiile informatice instalate pe acestea (aplicații de mobile/internet banking) și implicit la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale.

Ulterior, folosind codurile de acces obținute, membrii grupării infracționale accesau prin aplicațiile de mobile banking conturile bancare ale persoanelor vătămate și transferau sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor. În același mod procedau și cu conturile persoanelor vătămate deschise pe platformele de monede virtuale cărora le modificau datele de acces/identificare și transferau monedele virtuale în alte portofele electronice.

În situațiile în care persoanele vătămate își manifestau reticența de a continua investițiile sau de a plăti ”taxele” pentru profitul obținut făptuitorii au recurs inclusiv la amenințări.

Prejudiciul înregistrat de victime se ridică la aproximativ 15 milioane lei, potrivit DIICOT.

În vederea soluționării cauzei, prin intermediul Eurojust au avut loc întâlniri de coordonare între autoritățile judiciare din România și Moldova, iar la data de 19.03.2024 a fost încheiat un Acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă, între autoritățile judiciare romane , D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală și autoritățile judiciare din Republica Moldova – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Astfel, la data de 07.08.2024 au fost puse în aplicare peste 60 de mandate de percheziție domiciliară și a unor autovehicule în Republica Moldova (inclusiv la sediile unor persoane juridice), fiind identificate și ridicate calculatoare, laptopuri și unități de stocare a datelor, ștampile, înscrisuri, arme letale și muniție (două pistoale și o pușcă de vânătoare), sume de bani, precum și alte mijloace de probă. A fost dispusă măsura sechestrului asupra a 10 autoturisme.

La activitățile desfășurate în Republica Moldova au participat și specialiști din cadrul DIICOT – Structura Centrală, precum și polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Direcției Investigații Criminale.

Autoritățile judiciare din Republica Moldova au dispus măsura preventivă a reținerii față de 12 inculpați.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul Europol și SELEC.

Pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.