Astăzi, pe 19 februarie, se împlinesc 145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Începând cu anul 2016, la data de 19 februarie se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi.
Opera lui Constantin Brâncuşi (născut la Hobiţa-Gorj), românul care aparţine lumii, rămâne actuală prin aceea că este esenţială, afirmă academicianul Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual a Academiei Române.
“Opera lui Brâncuşi rămâne actuală prin aceea că este esenţială. Şi esenţele sunt mereu actuale. Fără îndoială că izvoarele folclorice, izvoarele istorice şi protoistorice au jucat un rol foarte mare în opera lui, nu numai cele din spaţiul nostru, ci şi cele din spaţiul artei universale, dar, înainte de toate, contează felul în care Brâncuşi a ştiut să transforme nişte lucruri arhaice în nişte lucruri absolut contemporane epocii în care el a făcut-o şi contemporane cu noi astăzi. El rămâne al lumii. Nu îl putem cantona. Este românul Brâncuşi care aparţine lumii”, a declarat, pentru AGERPRES, Răzvan Theodorescu, în contextul împlinirii a 145 de ani de la naşterea părintelui “Măiastrei”.
El a precizat că vorbeşte “în numele Secţiei de arte a Academiei”, a cărei poziţie din anii ’50 faţă de Brâncuşi s-a “clarificat” odată cu trecerea timpului.
“Vă vorbesc acum în numele Secţiei de arte a Academiei, aceea care, cu multe decenii în urmă, a avut o poziţie cel puţin stranie în ceea ce îl priveşte pe marele nostru artist Constantin Brâncuşi. Evident, în trecerea timpului, lucrurile s-au clarificat, Brâncuşi este o efigie naţională şi ca atare trebuie să tratăm toată istoria receptării brâncuşiene în cultura românească”, a arătat academicianul.
Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române.
-
Cercetătorul Matei Stîrcea-Crăciun: Brâncuşi – cel mai important sculptor al sublimului de secol XX
Matei Stîrcea-Crăciun, cercetător la Institutul de Antropologie “Francisc Rainer” al Academiei Române, afirmă că Brâncuşi este cel mai important sculptor al sublimului de secol XX, opera marelui artist fiind una centrată în totalitate pe o pedagogie a armoniei existenţei umane la nivel de individ şi de specie.
“Cum definim actualitatea lui Brâncuşi, la nivelul anului 2021? Un bilanţ al cercetării, realizat cu ocazia retrospectivelor Brâncuşi de la Paris şi Philadelphia, din 1995, semnala, la capătul a opt decenii de eforturi, patru probleme fundamentale rămase fără soluţie: opera sculptorului rămâne inanalizabilă (semnificaţia motivelor sculpturale nu poate fi determinată); izvoarele de inspiraţie nu se cunosc; Brâncuşi rămâne inclasabil (în istoria artei – n.r.); nu sunt identificaţi (sistematic) artiştii de filiaţie brâncuşiană”, a declarat, pentru AGERPRES, Matei Stîrcea-Crăciun, autor al unui amplu tratat de hermeneutică asupra creaţiei brâncuşiene.
În prezent, potrivit cercetătorului, suntem beneficiarii unui “salt calitativ” – o metodă intensivă de interpretare a sculpturii abstracte, dezvoltată la Institutul de Antropologie “Francisc Rainer” al Academiei Române, hermeneutica endogenă, oferind soluţii la trei din cele patru probleme.
El spune că “semnificaţia alegoriilor sculpturale a fost descifrată, motiv cu motiv, iar principalele izvoare de inspiraţie ale artistului – Rodin, sapienţa ţărănească, Biblia, Eminescu, Gauguin – au fost identificate”.
Totodată, “a fost conceptualizat curentul artistic lansat de Brâncuşi în arta veacului XX, simbolismul hylesic (material), iar opera maestrului a fost poziţionată în istoria artei prin raportare nu la contextul modernităţii, ci la o perspectivă macro-diacronică (două milenii)”.
“Identificarea sistematică a artiştilor de filiaţie brâncuşiană rămâne un deziderat cu statut imperativ, a cărui împlinire depinde de elaborarea unei strategii complexe de acţiune”, consideră cercetătorul.
Matei Stîrcea-Crăciun afirmă că “motivaţia unei astfel de asumări de proiect vine din faptul că opera brâncuşiană se dezvoltă în jurul a două descoperiri epocale, cu impact direct asupra esenţei actului de creaţie”.
“Brâncuşi reabilitează pentru timpurile moderne sapienţa marilor civilizaţii rurale, în care materiilor li se atribuie o aură de sacralitate, cu incidenţe etice de cuprindere universală. Materiile, cauza materială, cum o numea Aristotel, oferă reperele eterne pe care se clădesc sistemele de valori – la limită, sistemele etice – ale civilizaţiilor umane: ‘tare ca piatra, iute ca săgeata…’ etc. La trei decenii după Brâncuşi, Gaston Bachelard dezvolta, cu argumente ale filosofiei, teza imaginaţiei materiale. Demonstra că ‘materiile sunt hormonii (universali – n.r.) ai imaginarului’. Despre această contribuţie s-a afirmat că rămânea cea mai importantă descoperire a filosofiei secolului XX, iar afirmaţia se extinde ipso facto pentru a evidenţia şi meritul lui Brâncuşi”, explică cercetătorul.
De asemenea, Matei Stîrcea-Crăciun menţionează că, “documentându-se, prin 1907, pentru a crea o alegorie a Evei, Brâncuşi descoperă în versetele din Geneză referitoare la Creaţie o eroare de traducere, veche de două mii de ani, în textul referitor la pomul cunoaşterii binelui şi răului, simbolul biblic fundamental privind condiţia rămânerii sau căderii din Eden – altfel spus, privind căderea omului din condiţia de armonie”.
“Odată reconstituită varianta corectă a textului şi, ajuns în posesia unui enunţ sapienţial cu valoare de unicat despre condiţia fericirii, Brâncuşi va decide să propage descoperirea prin intermediul retoricii plastice, singura cale deplin accesibilă lui. Rezultatul este o operă centrată în totalitate pe o pedagogie a armoniei existenţei umane la nivel de individ şi de specie. Cercetările noastre demonstrează că Brâncuşi este cel mai important sculptor al sublimului de secol XX. Ca o consecinţă, creaţia brâncuşiană apare fundamentată pe două principii majore: sculptura este mai întâi limbaj al materiilor şi apoi limbaj al formei, iar arta este instituţie a eticului, mai curând decât a esteticului. Niciun alt curent artistic de veac XX nu posedă o bază gnoseologică comparabilă. Aceasta înseamnă că, atunci când va fi cartografiat, simbolismul hylesic are şanse de a se impune ca unul dintre cele mai importante curente artistice ale secolului XX – XXI”, susţine Matei Stîrcea-Crăciun.
Cercetătorul subliniază că “patru sau cinci generaţii de artişti – dintre care una în viaţă – aşteaptă să li se definească locul în tratatele de istoria artei şi în muzeu”. “Cartografierea acestui curent rămâne marea provocare a următoarei generaţii de critici şi istorici de artă”, precizează Matei Stîrcea-Crăciun.
-
Lucrări ale celebrului sculptor – vândute cu sume record în licitaţii internaţionale
Lucrările lui Constantin Brâncuşi au fost vândute, de-a lungul vremii, cu sume record în licitaţiile internaţionale.
Sculptura din bronz “La jeune fille sophistiquee”, realizată de Brâncuşi, reprezintă cea mai bine vândută lucrare semnată de marele artist, la o licitaţie de artă, ocupând locul 5 în topul celor mai scumpe sculpturi adjudecate.
Bronzul, care este un portret stilizat al scriitoarei Nancy Cunard, a fost vândut cu 71 de milioane de dolari (comisioane şi taxe incluse) la o licitaţie organizată în 2018 de casa Christie’s, la New York, stabilind un nou record de preţ pentru o creaţie a artistului român.
Lucrarea, realizată de Constantin Brâncuşi în 1932, ocupă locul 5 în topul celor mai scumpe sculpturi vândute la licitaţii, potrivit presei internaţionale. Pe primul loc în acest top se află lucrarea “L’Homme au doigt” de Alberto Giacometti, vândută cu 141,3 milioane de dolari, urmată de “L’Homme qui marche I” de Alberto Giacometti – 104,3 milioane de dolari, “Chariot” de Alberto Giacometti – 101 milioane de dolari şi “Rabbit” de Jeff Koons adjudecată cu 91 milioane de dolari.
Precedentul record de preţ pentru o lucrare realizată de Constantin Brâncuşi a fost stabilit în anul 2017, când bronzul realizat în 1913 şi intitulat “La Muse Endormie” a fost vândut de casa Christie’s cu 57,4 milioane de dolari. Cu această lucrare Brâncuşi se află pe locul 8 în topul celor mai scumpe sculpturi vândute la licitaţiile de artă.
Între lucrările lui Constantin Brâncuşi vândute la sume ridicate în licitaţiile de artă se mai află: “Pasăre în văzduh” (“Oiseau dans l’espace”), în 2005, la New York, pentru 27,4 milioane de dolari, “Primul ţipăt” (“Le premier cri”) – în 2011, la New York, pentru 14,8 milioane de dolari, “O muză” (“Une Muse”) – în 2012, la New York, pentru 12,4 milioane de dolari, “Muză adormită I” (“La muse endormie I”) – în 2015, tot la New York, pentru 9,1 milioane de dolari.
Preţuri excepţionale în licitaţii au obţinut şi fotografiile realizate de Brâncuşi. Între acestea se numără fotografia atelierului din 1930 – 1935 adjudecată în iunie 2019, în Elveţia, cu suma de 86.000 de euro, fotografia atelierului din 1928 – cumpărată în 2018, în SUA, cu 87.000 de euro, fotografia realizată în 1924 cuplului de sculpturi “Muza adormită” şi “Cocoşul” – adjudecată în 2019, la Paris, cu 207.590 de dolari, precum şi fotografia “Muzei adormite” realizată în 1912 – vândută anul acesta, la New York, cu 71.000 de euro.
În top 500 al celor mai bine vânduţi artişti la licitaţiile de artă, în anul 2017 Constantin Brâncuşi s-a clasat pe locul 38 cu un număr de 13 lucrări vândute, iar în anul 2018 – pe locul 35 cu 9 lucrări adjudecate.
Potrivit site-ului de specialitate www.tudor-art.com, în topul celor mai bine vânduţi artişti în licitaţiile din ţară, în 2020, Constantin Brâncuşi se află pe locul 95, cu o singură lucrare vândută, la preţul de 16.000 de euro. În 2019, Brâncuşi s-a aflat în acest top pe locul 25, cu două lucrări adjudecate la suma totală de 71.500 de euro, iar în 2018 – pe locul 32 cu o lucrare vândută la 40.000 de euro.
Anul trecut, un număr de 15 scrisori de dragoste trimise de Constantin Brâncuşi iubitei sale Florence Meyer au fost adjudecate, la licitaţia Artmark, la preţul total de 38.250 de euro.
În 2019, tuşurile pe hârtie “Tete du premier pas” şi “Coloana sărutului” (dedicat soţilor Istrati), semnate de Constantin Brâncuşi, au fost cumpărate la 47.500 de euro, respectiv la 24.000 de euro. Tot în 2019, două scrisori olografe transmise de Constantin Brâncuşi nepoatei sale Ileana Brâncuşi au fost adjudecate la 11.000 de euro, tot la o licitaţie Artmark. În anul 2018, schiţele în tuş “La Colonne sans fin/La muse endormie” de Constantin Brâncuşi au fost cumpărate la 40.000 de euro.
| Știri BVB