-
Forța internațională ar face parte din garanții, afirmă Franța
-
Macron: Contribuția SUA la garanții va fi finalizată în curând
-
Perspectiva negocierilor de pace pare încă îndepărtată
-
Nicuşor Dan spune că România nu trimite trupe în Ucraina: Vom sprijini logistic operaţiunile de menţinere a păcii
Douăzeci și șase de țări s-au angajat să ofere garanții de securitate postbelice Ucrainei, care vor include o forță internațională terestră, maritimă și aeriană, a declarat joi președintele francez Emmanuel Macron, după summitul aliaților Kievului.
Macron a declarat că el, alți lideri europeni și președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy au purtat o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump după summit, iar contribuțiile SUA la garanții vor fi finalizate în zilele următoare.
Mai târziu, întrebat dacă intenționează să discute cu președintele rus Vladimir Putin în viitorul apropiat, Trump a răspuns: „Da, o voi face. Avem un dialog foarte bun”.
Reuniunea a 35 de lideri din „coaliția celor dispuși” – formată în principal din țări europene – a avut ca scop finalizarea garanțiilor de securitate și solicitarea sprijinului lui Trump, pe care europenii îl consideră esențial pentru ca aceste garanții să fie viabile.
Garanțiile de securitate au scopul de a liniști Ucraina și de a descuraja Rusia, care a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei în 2022, să atace din nou vecinul său.
„În ziua în care conflictul se va încheia, garanțiile de securitate vor fi puse în aplicare”, a declarat Macron într-o conferință de presă la Palatul Élysée din Paris, alături de Zelenskiy.
Oficialii europeni spun că pacea pare o perspectivă îndepărtată pentru moment, dar vor să fie pregătiți pentru momentul în care războiul se va încheia. De asemenea, ei consideră că planificarea garanțiilor de securitate este o modalitate de a asigura Kievul de sprijinul lor și speră că Trump se va alătura eforturilor lor.
Macron a declarat inițial că cele 26 de țări – pe care nu le-a numit – se vor desfășura în Ucraina. Ulterior, însă, a precizat că unele țări vor oferi garanții rămânând în afara Ucrainei, de exemplu ajutând la instruirea și echiparea forțelor de la Kiev.
El nu a precizat câte trupe vor fi implicate în garanții.
Germania și alte țări s-au angajat să se implice în acest efort. Dar Berlinul a declarat că va decide cu privire la un angajament militar numai atunci când condițiile vor fi clare, inclusiv amploarea implicării SUA în garanțiile de securitate.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a clarificat că nu va trimite trupe în Ucraina, dar a spus că Italia este deschisă să monitorizeze încetarea focului și să antreneze trupele ucrainene în afara țării.
Franța și Marea Britanie, care coprezidează coaliția celor dispuși, au indicat că sunt deschise să trimită trupe în Ucraina după încheierea războiului.
„Stabilim care țări vor participa la fiecare componentă de securitate”, a declarat Zelenskiy.
„Douăzeci și șase de țări au acceptat să ofere garanții de securitate. Astăzi, pentru prima dată după mult timp, avem pentru prima dată o substanță atât de serioasă și foarte specifică.”
În cadrul convorbirii telefonice cu liderii coaliției, Trump a afirmat că Europa trebuie să înceteze achiziționarea de petrol rusesc, care, potrivit lui, ajută Moscova să finanțeze războiul împotriva Ucrainei, a declarat un oficial al Casei Albe.
„Președintele a subliniat, de asemenea, că liderii europeni trebuie să exercite presiuni economice asupra Chinei pentru finanțarea eforturilor de război ale Rusiei”, a afirmat oficialul.
Macron a declarat că coaliția și Statele Unite au convenit să colaboreze mai strâns în ceea ce privește sancțiunile viitoare, în special asupra sectorului petrolier și gazier al Rusiei și asupra Chinei.
Prim-ministrul Bulgariei, Rosen Zhelyazkov, a declarat că țara sa nu are intenția de a trimite trupe în Ucraina, dar că este dispusă să contribuie la eforturile navale din Marea Neagră, cum ar fi deminarea.
„Vom rămâne în domeniul maritim”, a declarat Zhelyazkov la Sofia, după întâlnirea cu Antonio Costa, președintele Consiliului European.
Bulgaria dorește, de asemenea, să formeze o alianță regională de securitate cu România și Turcia, a spus el.
-
Nicuşor Dan spune că România nu trimite trupe în Ucraina: Vom sprijini logistic operaţiunile de menţinere a păcii
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, joi, că România nu va trimite trupe în Ucraina, dar va sprijini operaţiunile de menţinere a păcii atunci când condiţii pentru pace vor fi îndeplinite.
“Multe din ţările care sunt aici, în proximitatea Rusiei, au aceeaşi decizie pe care o avem şi noi – de a nu trimite oameni în Ucraina după o eventuală pace sau o eventuală încetare a focului. În schimb, vom sprijini logistic, cu bazele noastre, operaţiunile de menţinere a păcii. Numai că pentru asta trebuie să ajungem la pace sau măcar la încetarea focului”, a spus şeful statului la Antena 1.
El a amintit de momentul în care lideri europeni l-au însoţit pe preşedintele Volodimir Zelenski la întâlnirea cu preşedintele american Donald Trump, la Washington.
“Era un oarecare optimism că Rusia, în faţa acestui angajament diplomatic, ar putea să vină repede la discuţii. Eu mi-am manifestat pesimismul care iată că se confirmă în momentul ăsta. Rusia nu şi-a dorit niciodată pacea în Ucraina”, a spus Nicuşor Dan.
Preşedintele a subliniat importanţa SUA în ceea ce priveşte gestionarea conflictului.
“Mi-aş dori ca Statele Unite să fie implicate inclusiv pe partea de sancţiuni, pentru că sancţiunile pe care le pot dispune Statele Unite către Rusia pot să fie foarte consistente şi foarte constrângătoare pentru Rusia. Cam ăsta e momentul la care noi ne aflăm acum”, a arătat Nicuşor Dan.
-
Guvernele europene au declarat că forțele europene din Ucraina ar avea nevoie de propriile garanții de securitate din partea SUA
Guvernele europene au declarat că forțele europene din Ucraina ar avea nevoie de propriile garanții de securitate din partea SUA ca „măsură de siguranță”. Trump nu s-a angajat în mod explicit să meargă atât de departe.
Trimisul său special, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu diplomați francezi, britanici, germani, italieni și ucraineni înainte de summit.
Oficialii europeni au dorit, de asemenea, să sublinieze lipsa de progrese în ceea ce privește negocierile directe de pace între Putin și Zelenskiy de când Trump l-a primit pe Putin în august și să-l îndemne pe Trump să exercite presiuni asupra Moscovei în acest moment.
După ce a întins covorul roșu în Alaska, Trump l-a acuzat miercuri pe Putin de conspirație cu China și Coreea de Nord, după ce liderii celor trei țări au organizat o demonstrație de unitate la Beijing, cu ocazia unei comemorări fastuoase a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial.
Putin a declarat miercuri că există șansa de a pune capăt războiului din Ucraina prin negocieri „dacă prevalează bunul simț”, o opțiune pe care a spus că o preferă, deși era gata să-l încheie cu forța dacă aceasta era singura soluție.
Putin a exclus, de asemenea, desfășurarea de trupe din țările NATO în Ucraina ca parte a unui acord de pace. Dar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins obiecțiile sale.
„De ce ne interesează ce părere are Rusia despre trupele din Ucraina? Este o țară suverană”, a declarat el la o conferință la Praga, înainte de a se alătura summitului de la Paris prin videoconferință.
„Rusia nu are nimic de-a face cu asta”, a spus el. „Cred că trebuie să încetăm să-l facem pe Putin prea puternic.”
| Știri BVB