* ”Noul pachet de masuri fiscale deja produce efecte. De când a apărut pe surse acest pachet de masuri fiscale, portofoliul investitorilor instituționali pe partea de bonduri s-a redus cu 1,5-2 miliarde de dolari”
Listarea Hidroelectrica a fost un eveniment important în piața noastră de capital, mult mai important decât mutarea unui număr de acțiuni din zona privată, de pe stânga, pe dreapta, asa cum s-a mai spus, și ne bucurăm enorm de mult că noi, ca bancă și ca grup american in Romania, am reusit sa ne aducem contributia la acest succes important, a spus Cristian AGALOPOL, Head of Securities Services
Central Europe Citi, la Forumul Pietei de Capital, organizat de Financial Intelligence.
El a mai spus: „Pentru această listare, au fost deschise peste 200-250 de conturi noi în piața de capital, investitori instituționali care au venit în piață pentru a cumpăra acțiuni Hidroelectrica. Am avut un dialog constructiv, atât cu Bursa de Valori, cât și cu Depozitarul Central, dar și cu ASF, în a calibra anumite elemente care au asigurat, din punctul nostru de vedere, succesul acestui IPO.
Acest IPO ne aduce mai aproape de obiectivul nostru strategic de țară de a deveni o piață emergentă și de a fi clasificați ca piață emergentă de către MSCI.
Știm că Polonia a părăsit spațiul de piață emergentă și acum este un spațiu lăsat gol, pe care doreste sa-l ocupe atât Ungaria, cât și România. Cred că noi avem foarte multe șanse de a ocupa acest spațiu, insa este important însă să dovedim că listarea Hidroelectrica nu a fost un element singular, nu a fost un element care a fost impus de Uniunea Europeană, de Consiliul European, de factori externi, ci a fost un eveniment care a avut la bază consensul nostru național de a avea o strategie de dezvoltare a pieței de capital din România și de a demonstra că această strategie este una pe termen lung și că vor fi în continuare alte companii care vor fi listate pe piața de capital.”
Intrebat care sunt așteptările investitorilor instituționali, Cristian Agalopol a spus: „Din punctul nostru de vedere și prin prisma faptului că avem discuții aproape constante cu cei de la MSCI, pentru că suntem unii dintre participanții în piața de capital din România cu care cei de la MSCI și cei de la FTSE Russell și-au reconciliat anumite puncte de vedere și anumite opinii pe care le-au primit cu privire la atat strategie, cat si la redresarea pieței de capital din România, cred că premisele sunt pozitive. Cred că avem o mare șansă de a fi puși pe watchlist în anul 2024, însă revin aici cu câteva chestiuni, care, din punctul nostru de vedere, sunt importante.
Pentru o piață capital de succes, avem nevoie, în principal, de trei vectori de dezvoltare și de stabilitate foarte clari: unul este cel de supply și aici am vorbit despre lichiditatea de la Bursa de Valori. Al doilea vector important este cel de demand, iar cererea în piața de capital, dacă vorbim de instituții internaționale, este data foarte mult de modul în care noi, ca piață, reușim să facem administrarea și managementul unor riscuri în zona de infrastructură.
Infrastructura pieței de capital din România este scumpă, si din pacate nu este pe deplin aliniată. Unul dintre elementele principale pe care noi trebuie să le avem în vedere este simplificarea infrastructurii pieței de cpaital și, poate, comasarea celor doi depozitari într-un singur, atât Depozitarul Central cât și SaFIR, este un aspect care poate sustine eforturile noastre de a simplifica infrastructura pietei.
Cred că suntem o piață care începe să fie din ce în ce mai vizibilă, trebuie să reducem cheltuielile și costurile de accesare ale pieței, iar, de multe ori, faptul că avem doi depozitari care au o strategie care nu este întru totul aliniată de fiecare dată cu privire la dezvoltare, la politica de prețuri, cu privire la partea de risk management, pune foarte multă presiune pe costurile participanților și pe costul de accesibilitate al acestei piețe.
Un ultim element important este stabilitatea și predictibilitatea la nivel de politici economice. Vedem că se plimbă în spațiul public, pe diverse surse și canale, noua reformă fiscală pe care România dorește să o implementeze. Este un pachet de măsuri care are menirea de a aduce un pic mai mult echilibru în zona fiscală, însă, din punctul nostru de vedere, cu experiența unui eveniment similar în 2018-2019 atunci cand s-a dorit a fi implementata asa numita taxa pe lăcomie, ne punem întrebarea dacă acest pachet menit să stabilizeze din punct economic-fiscal va produce sau nu efecte. El produce efecte astăzi, in piata. Vă pot spune că, de când a apărut pe surse acest pachet, portofoliul investitorilor instituționali pe partea de bonduri s-a redus cu 1,5-2 miliarde de dolari, o sumă imensă. Vedem că se pune foarte multă presiune pe cursul euro/leu. Dacă nu reușim să aducem mai multa claritate în spațiul public cu privire la acest pachet de măsuri fiscale, dacă nu reușim să facem întru totul transparentă această ordonanță, atunci piața are mecanisme proprii de a corecta aceste lucruri, are mecanisme proprii de a sancționa anumite decizii, anumite elemente care nu au la bază predictibilitatea, stabilitatea și transparența. In acest context riscul este ca multe din eforturile noastre sa fie in zadar.
Vreau să transmit un mesaj extrem de clar cu privire la acest lucru, avem nevoie de stabilitate, de predictibilitate fiscală, de transparență pentru a reuși în continuare să punem planul și strategia de redresare a pieței de capital într-o zonă în care să asigure mai multa vizibilitatea pieței de capital, să putem crește aducand o valoare adaugata companiilor listate și să reușim, în acest fel, să susținem eforturile de crestere economica care au la bază politicile macroeconomice ample.”
| Știri BVB