Diminuarea birocraţiei şi a costurilor cu energia se numără printre obiectivele enunţate miercuri de Comisia Europeană în “Busola Competitivităţii”, un plan de creştere a competitivităţii UE ce plasează companiile în centrul mandatului de cinci ani al preşedintei Ursula von der Leyen, după ce aceasta a pus în ultimii ani accentul mai mult pe protejarea mediului, relatează AFP.
Consultă aici documentul: https://commission.europa.eu/document/download/10017eb1-4722-4333-add2-e0ed18105a34_en
Prezentarea “Busolei Competitivităţii” vine sub presiunea ameninţărilor noului preşedinte american Donald Trump de creştere a protecţionismului prin introducerea de taxe vamale şi de asemenea sub presiunea investiţiilor uriaşe în inteligenţa artificială (AI).
“Este timpul să relansăm motorul inovaţiei” în Europa, a remarcat preşedinta Comisiei Europene în prezentarea proiectului. Totuşi, ea a asigurat că nu se pune problema renunţării la angajamentele de mediu ce urmăresc combaterea încălzirii globale. “Vreau să fiu foarte clară, Uniunea Europeană îşi menţine direcţia în ceea ce priveşte obiectivele Pactului Verde”, a atenţionat Ursula von der Leyen.
La capitolul digital, Statele Unite şi China au avansat puternic, lăsând în urmă Uniunea Europeană rămasă împotmolită în stagnare. UE doreşte acum să reintre în această cursă prin implementarea recomandărilor făcute anul trecut de foştii premieri italieni Enrico Letta şi Mario Draghi în două rapoarte foarte mediatizate.
Primele propuneri concrete privind reducerea poverii administrative asupra companiilor şi ajutoarele pentru industria curată sunt aşteptate pe 26 februarie.
……………..
* Trei domenii principale de acțiune: inovare, decarbonizare și securitate
Raportul Draghi a identificat trei imperative transformatoare pentru stimularea competitivității, iar Busola stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate fiecare dintre aceste imperative:
- Eliminarea decalajului în materie de inovare: UE trebuie să își restabilească motorul inovării. Dorim să creăm un mediu favorabil pentru întreprinderile nou-înființate inovatoare tinere, să promovăm poziția de lider în sectorul industrial în sectoarele cu creștere puternică, bazate pe tehnologiile profunde, și să promovăm difuzarea tehnologiilor în rândul întreprinderilor existente și al IMM-urilor. În acest sens, Comisia va propune o inițiativă privind „gigafabricile de IA” și o „strategie privind aplicarea IA” pentru a stimula dezvoltarea și adoptarea industrială a IA în sectoare-cheie. Comisia va prezenta planuri de acțiune pentru materiale avansate, tehnologii cuantice, biotehnologie, robotică și tehnologii spațiale. O strategie specifică a UE privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora va aborda obstacolele care împiedică apariția și extinderea întreprinderilor noi. O propunere pentru un al 28-lea regim juridic va simplifica normele aplicabile, inclusiv aspectele relevante ale dreptului societăților comerciale, ale legislației privind insolvența, ale dreptului muncii și ale dreptului fiscal, și va reduce costurile eșecului. Acest lucru va permite întreprinderilor inovatoare să beneficieze de un singur set de norme, indiferent de locul în care investesc și își desfășoară activitatea pe piața unică.
- O foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate: Busola identifică prețurile ridicate și volatile ale energiei ca fiind o provocare majoră și stabilește domenii de intervenție pentru a facilita accesul la energie la prețuri accesibile. Viitorul Pact pentru o industrie curată va stabili o abordare a decarbonizării bazată pe competitivitate, menită să asigure faptul că UE este o regiune atractivă pentru producție, inclusiv pentru industriile mari consumatoare de energie, și să promoveze tehnologiile curate și noile modele de afaceri circulare. Un plan de acțiune privind energia la prețuri accesibile va contribui la reducerea prețurilor și a costurilor energiei, în timp ce un act legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale va extinde procedura accelerată de autorizare la sectoarele aflate în tranziție. În plus, Busola prevede planuri de acțiune adaptate pentru sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi oțelul, metalele și substanțele chimice, sectoare care reprezintă coloana vertebrală a sistemului de producție european, dar care sunt cele mai vulnerabile în această etapă a tranziției.
- Reducerea dependențelor excesive și creșterea securității. Capacitatea UE de a diversifica și de a reduce dependențele va depinde de parteneriate eficace. UE are deja cea mai mare și mai rapidă rețea de acorduri comerciale din lume, acoperind 76 de țări care reprezintă aproape jumătate din schimburile comerciale ale UE. Pentru a continua diversificarea și consolidarea lanțurilor noastre de aprovizionare, Busola se referă la o nouă gamă de parteneriate pentru comerț și investiții curate pentru a contribui la asigurarea aprovizionării cu materii prime, energie curată, combustibili durabili pentru transport și tehnologii curate din întreaga lume. În cadrul pieței interne, revizuirea normelor privind achizițiile publice va permite introducerea unei preferințe europene în domeniul achizițiilor publice pentru sectoarele și tehnologiile critice.
…………………..
– Şocul simplificării –
Iniţiativele cuprinse în Pactul Verde european au diminuat competitivitatea unor sectoare economice europene, prin urmare unele companii ameninţă tot mai mult că-şi vor reloca în afara UE unităţile de producţie.
De partea cealaltă, ecologiştii se tem că, prin concesii făcute acestor companii, ar putea fi diluate angajamentele cuprinse în legislaţia europeană ce are ca obiectiv combaterea încălzirii globale. Ursula von der Leyen “a îmbrăţişat apelurile lobby-urilor, ale neo-liberalilor şi extremei drepte” şi “îşi confirmă ofensiva masivă împotriva legislaţiei de mediu”, a acuzat de pildă eurodeputata Marie Toussaint, din grupul Verzilor.
Zeci de acte normative europene vor fi revizuite pentru a reduce birocraţia, în special un text emblematic privind relaţiile dintre companii şi sub-contractanţii lor, un altul privind sistemul de raportare socială şi de mediu, precum şi “regulamentul Reach” pentru protejarea sănătăţii umane împotriva riscurilor asociate substanţelor chimice.
De asemenea, va fi creată o nouă categorie de companie mijlocie, situată între întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) şi marile grupuri, astfel încât pentru “mii de companii” să fie diminuată povara reprezentată de multitudinea reglementărilor.
Un regim juridic european specific, distinct de cele 27 de jurisdicţii naţionale, va fi de asemenea creat pentru a permite companiilor inovatoare să aplice “reguli armonizate” în materie de faliment, legislaţie a muncii şi fiscalitate.
– Energie mai ieftină –
În urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina, UE şi-a pierdut sursa de gaz rusesc ieftin şi suferă de pe urma unor costuri energetice mult mai mari decât cele ale concurenţilor săi internaţionali.
Pentru a-şi salva industria, UE trebuie să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili. “Trebuie să ne dezvoltăm în continuare producţia de energie din surse regenerabile şi în unele ţări a energiei nucleare”, a spus anterior Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial de la Davos, ea recunoscând astfel rolul energiei nucleare, care a fost mult timp un subiect tabu la Bruxelles.
“Busola” Comisiei Europene are de asemenea în vedere “facilitarea contractelor pe termen lung pentru achiziţia de energie electrică” şi accelerarea investiţiilor în reţeaua de transport şi stocare a energiei.
– Ajutoare pentru industrie –
Ajutoare de stat “ţintite şi simplificate” vor fi introduse pentru a încuraja tranziţia verde a industriei. Pentru o eficienţă maximă, un vicepreşedinte al Comisiei Europene, Stephane Sejourne, a cerut ca aceste ajutoare să fie direcţionate cu prioritate către primele 100 de situri cele mai mare emiţătoare de CO2, care însumează mai mult de jumătate din emisiile industriale în UE.
Vor fi concepute şi “etichete” sub care să se dezvolte cererea de produse cu emisii reduse de carbon. De exemplu, Bruxellesul intenţionează să dezvolte astfel un aşa-numit oţel “verde”, a cărui cerere este în prezent aproape zero din cauza costurilor prohibitive.
Pentru sectoarele aflate în cea mai mare dificultate, precum chimia, siderurgia şi sectorul auto, planuri sectoriale specifice vor fi elaborate încă din anul în curs.
– Relaxarea regulilor privind concurenţa –
Inovaţia în sectorul tehnologic necesită bugete foarte mari pe care doar companiile cele mai mari şi le pot permite. De aici rezultă nevoia unor fuziuni între companii la nivel internaţional.
Or, atunci când Comisia Europeană examinează autorizarea unei fuziuni, ia în considerare mai ales efectele acesteia asupra preţurilor, cu obiectivul de a menţine competiţia pe piaţa internă, ceea ce limitează constituirea unor companii de mari dimensiuni capabile să concureze mai eficient concurenţii din ţările terţe.
Prin urmare, Mario Draghi a recomandat adaptarea reglementărilor privind fuziunile pentru a ţine cont şi de efectele lor pozitive asupra inovaţiei. El a discutat cu Comisia Europeană, care a anunţat “o revizuire a orientărilor pentru evaluarea fuziunilor”.
– Reducerea dependenţelor –
Stephane Sejourne doreşte să fie accelerată redeschiderea minelor de metale rare în Europa şi a primit la Comisia Europeană deja 170 de proiecte de exploatare minieră sau de cercetare, proiecte deseori contestate la nivel local din cauza efectelor asupra mediului.
Obiectivul acestor proiecte este reducerea dependenţei UE faţă de state terţe, în special faţă de China. “Vom facilita” eliberarea avizelor, a promis comisarul european responsabil cu strategia industrială.
“Busola” mai prevede şi crearea unei platforme pentru achiziţionarea în comun a materiilor prime strategice. Ea insistă asupra dezvoltării unor parteneriate internaţionale pentru a face aprovizionările mai “reziliente”, inclusiv pentru tehnologiile verzi (solare, eoliene), cele digitale (cipuri) sau pentru ingredientele esenţiale în producţia de medicamente.
Într-un text provizoriu, “Busola Competitivităţii” menţiona introducerea de anul viitor a unei “preferinţe europene în achiziţiile publice” pentru anumite tehnologii critice, măsură cerută de Franţa pentru a răspunde restricţiilor impuse de China, ţară care şi-a limitat exporturile de minerale rare.
– Construirea uniunii economisirii –
Piaţa unică europeană există de peste treizeci de ani şi a contribuit la crearea unor mari companii europene în industrii precum cea chimică, aeronautică şi auto. Însă această piaţă unică suferă de pe urma unor “unghiuri moarte”, mai ales finanţele, dar şi telecomunicaţiile, energia şi apărarea, ce sunt în continuarea fragmentate de diferite reglementări naţionale.
“Înlăturarea barierelor rămase şi extinderea pieţei unice vor contribui la competitivitatea în toate dimensiunile sale”, susţine Comisia Europeană, potrivit Agerpres.
Unificarea pieţelor europene de capital este o prioritate, dar interesele naţionale divergente împiedică de zece ani progrese la acest capitol. Rezultatul este că, deşi UE are o monedă unică, start-up-urile sale nu pot atrage volume de capital comparabile cu cele ale concurenţilor din SUA.
Ursula von der Leyen a promis în acest sens la Davos o primă măsură concretă, respectiv crearea de “noi produse europene de economisire şi investiţii”.
| Știri BVB