*“Vrem să rebalansăm portofoliul Fondului Proprietatea și să oferim acționarilor ceva la care ei nu au acces astăzi, și anume, investiții private”
Economia României, companiile românești, precum și cele din întreaga regiune Europa Centrală și de Est, au o nevoie foarte mare de capital pentru dezvoltare și, din păcate, acest capital nu este suficient de mult disponibil prin piețe private, a spus Andrei Cionca, Reprezentant permanent ROCA FP, la FORUMUL PIEȚEI DE CAPITAL – 30 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori București, organizat de Financial Intelligence, pe 17 septembrie, la Banca Națională a României.
Potrivit acestuia, fondurile de investiții private gestionează, în prezent, 2% din capitalul total investit în Europa Centrală și de Est: “Avem această disproporție majoră și, atunci, capitalul trebuie să vină majoritar din piețe publice, pentru că marii investitori, fondurile de pensii, alți investitori instituționali, au o reglementare extrem de limitativă în ceea ce privește investițiile private. În schimb, reglementarea este mult mai relaxată în ceea ce privește investițiile pe piețe publice”.
Andrei Cionca a precizat că rolul principal al unei burse este acela de a aduce capital în economie: “Dacă ne uităm foarte atent în România, vedem că bursa, în general, este folosită pentru a extrage valoare din companii și pentru a o da acționarilor.
Conform unui raport al bursei din 2024, 83-84% din lichiditate este dată de șase titluri, dintre care 5 monopoluri de stat plus o bancă. Am făcut o analiză pe piața de creștere, din aproximativ 30 de companii care s-au listat pe AERO, doar pe șase investitorii câștigă bani, astăzi. În toate celelalte 24, investitorii pierd bani. Ideea este bună, dar încă n-am găsit toate secretele prin care să aducem capital prin intermediul pieței AERO în aceste companii care au nevoie de capital. În piața principală, ideea de a fi listat este foarte bună, doar că sensul este complet invers, nu vin bani, ci se extrag bani din interiorul bursei, din economie și din companiile listate.”
În opinia sa, ne confruntăm cu două probleme mari de rezolvat la nivelul economiei românești, unde nu se întâlnește cererea cu oferta: “Avem buzunare mari cu bani și avem o nevoie foarte mare de capital la nivelul economiei. Problema e că ele nu se întâlnesc, din cauza dimensiunii. Marii investitori instituționali au nevoie de un tichet minim pentru a putea investi, în timp ce marea majoritate a companiilor antreprenoriale românești nu îndeplinesc acest criteriu de dimensiune, pentru a intra pe radar. Și, atunci, deși aparent avem două mulțimi care ar trebui să se întâlnească prin intermediul bursei, de exemplu, noi avem acest paradox în care ele rămân separate. Noi nu avem intermediar, nu avem lift care să ia de sus și să ducă jos. Sau nu avem jos o cultură antreprenorială care să facă dimensiune, în sensul în care fie să crească foarte agresiv, fie și prin proceduri de fuziuni și achiziții.
A doua problemă pe care o văd eu, la nivelul companiilor antreprenoriale românești este că cele care sunt mari, nu mai au nevoie de capital, iar cele care au nevoie de capital să se dezvolte sunt prea mici. Nu știm cum să rezolvăm această problemă. Eu spun că rolul Bursei din România, dacă te uiți din unghiul din care mă uit eu, ar trebui să se caracterizeze prin două caracteristici importante: prin gândire strategică și prin curaj. Nu este o simplă piață în care am întins niște tarabe și așteptăm să vină vânzătorii de legume, pe de-o parte, și cumpărătorii, pe de altă parte.
Eu cred că bursa, astăzi, și știu toate eforturile pe care le-ați făcut până acum, trebuie să acționeze mult mai strategic și cu mult mai mult curaj. Trebuie să vorbiți mai mult despre avantajele de a fi listat, să faceți un efort mai susținut de a atrage mai multe companii la bursă.
Pe de altă parte, companiile listate trebuie să se promoveze mai mult, să comunice mai mult, să fie mai vandabile, ca să atragă mai mulți investitori.
Deși numărul de conturi crește, trebuie să vă asumați ținte de creștere mult mai mari. Asta se face prin campanii susținute de educație financiară, prin care să atrageți mai mulți investitori la bursă.”
Reprezentantul ROCA FP a vorbit și despre Fondul Proprietatea, unde dorește să preia administrarea, ROCA FP fiind candidatul propus de Comitetul Reprezentanților Acționarilor. O decizie urmează în Adunarea Generală din 29 septembrie.
Andrei Cionca a spus: “Referitor la Fondul Proprietatea, să privim situația, prin această cheie a capitalului adus versus capitalului scos. Începând din 2020, activul net al companiei a scăzut cu 40%. În total, s-au distribuit 12 miliarde lei, la care ne putem uita din două direcții: odată putem aprecia ce randamente mari s-au înregistrat și putem spune că avem acționari fericiți. Pe de altă parte, de unde mă uit eu, pot să vă dau exemplul Poloniei, miracolul polonez se bazează pe două elemente importante: în primul rând bursa, în care au adus foarte mulți jucători și în care fondurile de pensii sunt niște jucători foarte activi. Pe de altă parte, și-au înființat un fond suveran, prin care au reușit să strângă 1,5 miliarde de euro, care acționează doar ca fond de fonduri. Ei au finanțat peste 80 de fonduri de investiții, acele 80 de investiții au investit mai departe în peste 900 de companii poloneze. Miracolul polonez se bazează pe aceste două elemente: pe private equity-ul pe care au știut să îl transforme și să îl ajute prin intermediul unui fond suveran, și, pe de altă parte, pe bursă, care este mult mai mare și mai activă decât Bursa de la București.
Dacă mă uit din această perspectivă, mi se pare că politica de până astăzi a Fondului Proprietatea de a distribui toate aceste sume îl transformă într-un jucător absolut nesustenabil. Gândiți-vă că dividendele pe care Fondul Proprietatea le încasa de la companii din portofoliu, în 2020, erau de 1,2 miliarde lei, iar anul trecut au încasat 145 de milioane lei și perspectivele sunt în scădere. Nu mai vorbim de riscul pe care îl presupune Fondul Proprietatea astăzi, pentru ca aproape 90% se bazează doar pe patru participații, am inclus aici și participația în Alro. 3 participații acoperă 85% din activul net al companiei astăzi. Mie mi se pare un risc foarte mare.
În acest context, mi se pare salutară intervenția Ministerului de Finanțe, care acum doi ani de zile a propus selectarea unui nou administrator și, ca parte din criteriile de selecție, a fost șistrategia nouă, pe care noul administrator urma să o propună.
Eu sunt foarte mândru că am fost singura echipă românească ce a participat la o astfel de competiție internațională, am reușit după un proces mai lung de un an de zile să devenim candidatul preferat.
Strategia noastră este foarte simplă. În primul rând, vrem să rebalansăm portofoliul Fondului Proprietatea, asta nu înseamnă că vom reduce dividendele către acționari, în niciun caz, ci vrem ca, printr-o procedură foarte echilibrată, să creăm un portofoliu nou, astfel încât acel portofoliu să dea sustenabilitate. În primul rând, cred că trebuie diversificat foarte repede portofoliul și trebuie să oferim acționarilor Fondului Proprietatea ceva la care ei nu au acces astăzi, și anume, investiții private. Investitorii de retail nu au acces în fonduri de private equity și mai ales de venture capital. La fel, investitori instituționali din România, astăzi, din cauza unor reglementări extrem de strânse, nu pot să investească direct în fonduri private, care merg direct în economie.
Atunci, pivotarea portofoliului Fondului Proprietatea ar trebui să se facă pe această strategie, cu două linii importante de acțiune. În primul rând, această acțiune de fund of funds, prin care Fondul Proprietatea ar putea să investească în cât mai multe fonduri de investiții la nivel regional. Astfel, iei contact cu administratorii de fonduri, cu portofoliile lor și ai un drept de co-investiție care este foarte important. Aici trebuie să meargă undeva la 15% din fondurile noi, iar 85% trebuie să meargă în investiții directe. Am ales patru sectoare de activitate pe care le considerăm strategice pentru dezvoltarea României și a regiunii, în următorii 10-15 ani. Acestea trebuie să dea acces investitorilor unei piețe pe care nu o au, și anume companii private care trebuie aduse la bursă.
Reglementările de astăzi ne impun ca toate investițiile noi să se facă prin vehicule listate la bursă, cred că dezvoltarea sau implementarea acestei strategii va duce implicit la dezvoltarea bursei pentru că va aduce emitenți noi. Din contra, v-aș spune că dacă Fondul Proprietatea continuă această procedură de lichidare controlată, într-o perioadă relativ scurtă de timp, va deveni absolut nerelevant pe Bursa de Valori de la București, deci România va pierde, Bursa de Valori va pierde un emitent care ani de zile a fost una dintre vedetele bursei.”
| Știri BVB