Sinteză
• Economia României, în pofida unor progrese importante în numeroase domenii, a
avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în anii recenți – ilustrată de dinamica
deficitului bugetar și cea a datoriei publice (ajunsă la cca. 59% din PIB în iulie 2025,
de la 35% din PIB în 2019).
• Corecția bugetară din România are loc într-un mediu internațional nefavorabil și
tot mai incert, cu o situație internă tensionată.
• O corecție bugetară de amploare nu poate avea loc fără a fi afectate negativ
venituri ale cetățenilor și încasări ale firmelor, ceea ce generează nemulțumiri.
• Dar, în lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei
suverane, cu efecte economice și sociale grave.
• Începerea corecției bugetare în România și reforme în cadrul PNRR au
corespondent în accesul în continuare la fonduri europene.
• Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash și ESA pentru acest an la 8,4%
din PIB, ce este un nivel ambițios, realizabil în evaluările CF. În 2026, CF vede un
deficit cash în jur de 6,5% din PIB.
• În lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din
PIB.
• Corecția bugetară poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în
finanțele publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani.
• Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că
România nu poate perpetua deficite de circa 9% din PIB, că se poate ajunge la o
criză a datoriei publice.
• Din păcate, suntem obligați de circumstanțe să fim prociclici în corecția
dezechilibrelor (când economia încetinește), fiindcă s-a greșit în politica bugetară
în ultimii ani (prin prociclicitate când economia se redresa după pandemie și criza
energiei).
• În România, nivelul veniturilor fiscale este foarte jos (28,7% din PIB în România,
față de 35% în Cehia, 35% în Ungaria, 37,5% în Polonia și 40,1% media UE, în anul
2024), fapt ce rezultă și din neglijarea necesității de a avea venituri fiscale care să
satisfacă nevoile societății românești.
• O colectare mai bună a veniturilor fiscale este o problemă de siguranță națională,
având în vedere nevoile bugetului public și contextul internațional.
• CF a subliniat în documentele sale că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face
exclusiv pe partea de cheltuieli și această judecată se verifică în configurația
măsurilor inițiate de Guvern. Teza potrivit căreia s-ar putea obține o colectare
imediată mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul
fiscal, este iluzorie. Și o reducere masivă de cheltuieli bugetare care să evite
schimbări în regimul fiscal nu era posibilă, dată fiind urgența corecției.
• Investițiile publice (ce includ și pe cele finanțate din bani europeni) ar fi, potrivit
rectificării bugetare, de circa 7,8% din PIB, ceea ce este de pus în relație și cu faptul
că în 2026 se termină finanțarea din PNRR. Aceste investiții atenuează din impactul
contracționist al corecției bugetare.
• Dimensiunea deficitelor gemene singularizează România în cadrul UE. Corecția
bugetară este absolut necesară și pentru a menține încrederea în moneda
națională.
• Există o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare în anii ce vin.
Programul SAFE al UE poate ajuta corecția bugetară și întărirea capacității de
apărare a României.
• Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie în perioada următoare și este o cale de
a reduce deficitul bugetar și după 2026. Reforma ANAF (ce include digitalizarea)
este esențială în acest scop.
• Măsuri de sprijin pentru unele activități economice se pot practica prin fonduri
europene (PNRR și alte programe) și credite fiscale, dar, în ansamblu, corecția
bugetului exclude un impuls fiscal pozitiv, iar politica monetară nu poate fi
relaxată, având în vedere necesitatea de a preveni presiuni pe moneda națională.
• Evaluarea cadrului macroeconomic – ce se bazează, în continuare, pe prognoza
CNSP din 5 septembrie 2025 – arată relevanța considerațiilor expuse în cadrul
primei rectificări bugetare aferente anului 2025, de la finalul lunii septembrie.
• O absorbție masivă de fonduri europene poate ajuta menținerea economiei în
teritoriu pozitiv în 2026.
• Proiectul actualei rectificări operează o revizuire marginală a proiecțiilor de la
rectificarea precedentă, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar de 8,4%
din PIB (159,8 mld. lei); atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului
general consolidat sunt diminuate cu circa 1,8 mld. lei.
• Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de venituri și cheltuieli
arată o ajustare a acestora în raport cu execuția bugetară pe primele 10 luni ale
anului, creând premisele pentru respectarea noilor ținte propuse. Principala
incertitudine, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, rămâne legată
de nivelul de absorbție al fondurilor europene.
• Pe partea de cheltuieli, execuția la 10 luni indică o creștere (+9,9%) mai redusă față
de cea a veniturilor, dar și o temperare a dinamicii față de nivelul programat
(+14,4%). Rectificarea prognozează continuarea acestei tendințe.
• Pe baza datelor disponibile, CF apreciază că noile coordonate ale construcției
bugetare rămân compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în
2025.
• În 2026, măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar
putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare
remarcabilă față de nivelul din 2024 și în linie cu angajamentele asumate de
România în planul bugetar-structural pe termen mediu.
• Pentru România, fondurile europene reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare,
iar accesul la ele înseamnă continuarea investițiilor europene pentru
modernizarea țării. La data de 31 octombrie 2025, conform datelor MIPE, rata de
absorbție efectivă a fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 (rambursări de
la Comisia Europeană) era de 11,7% (3,6 mld. euro). În cazul PNRR, conform
datelor MF, la data de 30 septembrie, rata de absorbție efectivă pe componenta
granturi (exclusiv prefinanțări) era de 31,6%.
Opinia preliminară a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul
celei de-a doua rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2025
În seara zilei de 26 noiembrie, Ministerul Finanțelor (MF) a transmis Consiliului Fiscal (CF), prin adresa 538309/26.11.2025, proiectul de rectificare a Bugetului general consolidat pe anul 2025, Nota de fundamentare și proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025, precum și Nota de fundamentare și proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, solicitând, în baza art. 53, alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRFB) republicată, opinia CF cu privire la acestea. Potrivit art. 53, alin. (4) al LRFB, Guvernul și Parlamentul au obligația de a considera opiniile și recomandările CF la elaborarea strategiei fiscal-bugetare, a legilor bugetare anuale, precum și la elaborarea altor măsuri determinate de aplicarea LRFB și, respectiv, la însușirea/aprobarea acestora.
Dată fiind intenția Guvernului de a aproba documentele mai sus menționate în data de 28 noiembrie 2025, CF a decis emiterea unei opinii preliminare, având în vedere intervalul foarte scurt pentru analiza tuturor documentelor primite. Opinia preliminară se referă la contextul actual, la cadrul macroeconomic ce fundamentează a doua rectificare bugetară din anul 2025, coordonatele actualizate de bază ale veniturilor și cheltuielilor bugetare propuse în proiectul de rectificare și conformarea cu regulile fiscale.
CF reiterează solicitările formulate în decursul timpului în opiniile sale, în sensul existenței unui interval de timp rezonabil pentru analiză, adecvat complexității și amplorii documentelor asupra cărora se solicită opinia.
1. Context
Corecția bugetară din România are loc într-un mediu internațional nefavorabil și tot mai incert, cu o situație internă tensionată. O corecție bugetară de amploare nu poate avea loc fără a fi afectate negativ venituri ale cetățenilor și încasări ale firmelor, ceea ce generează nemulțumiri.
Economia României, în pofida unor progrese importante în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în anii recenți – ilustrată de dinamica deficitului bugetar și cea a datoriei publice (ajunsă la cca. 59% din PIB în iulie 2025, de la 35% din PIB în 2019). Corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. Dar, în lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave.
Începerea corecției bugetare în România și reforme în cadrul PNRR au corespondent în accesul în continuare la fonduri europene . Decizia CE urmează ca moment deciziilor celor trei mari agenții de rating de a reconfirma riscul suveran al României. În prima parte a anului exista probabilitatea mare a unei retrogradări a acestui risc.
Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash și ESA pentru acest an la 8,4% din PIB, ce este un nivel ambițios, realizabil în evaluările CF. În 2026, CF vede un deficit cash în jur de 6,5% din PIB.
În lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB.
Corecția bugetară poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele
publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani.
Cum s-a menționat și în opinia la prima rectificare bugetară din acest an, amploarea
necesarului de ajustare este fără precedent pentru un stat membru al UE care nu se
confruntă cu o criză financiară adâncă sau cu un șoc sever precum pandemia.
Deficitul bugetar din 2024 (8,67% cash și 9,3% ESA, ambele în PIB) a fost adâncit în special prin creșteri de cheltuieli permanente. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge într-o criză a datoriei publice. Din păcate, suntem obligați de circumstanțe să fim prociclici în corecția dezechilibrelor (când economia încetinește), fiindcă s-a greșit în politica bugetară în ultimii ani (prin prociclicitate când economia se redresa după pandemie și criza energiei).
În România, nivelul veniturilor fiscale este foarte jos (28,7% din PIB în România, față de 35% în Cehia, 35% în Ungaria, 37,5% în Polonia și 40,1% media UE, în anul 2024), fapt ce rezultă și din neglijarea necesității de a avea venituri fiscale care să poată satisface nevoile societății românești – nu în ultimă instanță, nevoia de a avea un nivel sustenabil al datoriei publice.
O colectare mai bună a veniturilor fiscale este o problemă de siguranță națională, având în vedere nevoile bugetului public și contextul internațional.
Înghețarea salariilor bugetarilor și non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creșterea lor medie nominală în 2025; la pensii s-a simțit impactul anualizat al recalculării, la salarii, al creșterilor ce au fost operate în 2024. De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii și salarii a continuat să crească în 2025, chiar dacă inflația erodează din ponderea acestora în PIB.
CF a subliniat în documentele sale că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face
exclusiv pe partea de cheltuieli și această judecată se verifică în configurația măsurilor inițiate de Guvern. Teza potrivit căreia s-ar putea obține o colectare imediată mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzorie. Și reducerea masivă de cheltuieli bugetare care să evite schimbări în regimul fiscal nu era posibilă, dată fiind urgența corecției.
O rectificare ce mută ținta de deficit bugetar pentru 2025 de la 7,04% (cum era în bugetul aprobat) la 8,4% din PIB nu poate fi considerată drept „pozitivă”, întrucât în judecarea corecției bugetare se cuvine să avem în vedere nivelul deficitului bugetar care s-ar înregistra într-un scenariu când nu s-ar fi adoptat măsuri de ajustare. Reperul ce indică natura rectificării bugetare din septembrie 2025 este un nivel al deficitului de peste 9% din PIB în lipsa măsurilor de corecție.
Impactul măsurilor pentru 2025 ar fi de circa 0,6% din PIB, dacă nu se au în vedere
optimizări în efectuarea de investiții publice.
Investițiile publice (ce includ și pe cele finanțate din bani europeni) ar fi, potrivit rectificării bugetare, de circa 7,8% din PIB, ceea ce este de pus în relație și cu faptul că în 2026 se termină finanțarea din PNRR. Aceste investiții atenuează din impactul contracționist al corecției bugetare.
Deficitul bugetar din România este un exemplu de dominanță fiscală, care nu numai că vulnerabilizează accesul la finanțare și refinanțare în sine, dar exercită și o presiune mare asupra conduitei politicii monetare. Alături de Ungaria, România are cea mai înaltă rată de politică monetară (6,5%). Trebuie remarcat aici sindromul deficitelor gemene, cu un deficit de cont curent ce a depășit 8% din PIB în 2024 și care s-a finanțat preponderent prin împrumuturi.
Dimensiunea deficitelor gemene singularizează România în cadrul UE. Corecția bugetară este absolut necesară și pentru a menține încrederea în moneda națională.
Evoluția mediului internațional (război comercial, încetinire de activitate economică în Europa, fragmentare economică și regionalizare de fluxuri comerciale, nevoia de creștere de cheltuieli cu apărarea, tensiuni geopolitice, incertitudini ce cresc aversiunea față de risc, etc.) complică corecția bugetară din România.
Există o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare în anii ce vin. Programul SAFE al UE poate ajuta corecția bugetară și întărirea capacității de apărare a României.
Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie în perioada următoare și este o cale de a
reduce deficitul bugetar și după 2026. Reforma ANAF (ce include digitalizarea) este
esențială în acest scop.
Corecția este dureroasă pentru că implică o reducere a absorbției interne de bunuri și
servicii. În plus, corecția, așa cum este anvizajată în anii 2025-2026, are o natură regresivă, ceea ce aduce în discuție o chestiune de echitate. La acest aspect s-au referit și analize ale OCDE, FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene.
Măsuri de sprijin pentru unele activități economice se pot practica prin fonduri europene (PNRR și alte programe) și credite fiscale, dar, în ansamblu, corecția bugetului exclude un impuls fiscal pozitiv, iar politica monetară nu poate fi relaxată, având în vedere necesitatea de a preveni presiuni pe moneda națională.
Nu este surprinzător că fiecare grup social sau de interese caută să participe cât mai puțin la efortul de ajustare. Important este să nu se ajungă la blocaje, la dezordine socială și politică.
2. Cadrul macroeconomic ce fundamentează a doua rectificare bugetară din 2025
Evaluarea cadrului macroeconomic – ce se bazează, în continuare, pe prognoza CNSP din 5 septembrie 2025 – arată relevanța considerațiilor expuse în cadrul primei rectificări bugetare aferente anului 2025, de la finalul lunii septembrie, care afirma: „Coroborarea informațiilor și datelor economice recente cu dinamica variabilelor macroeconomice relevante proiectate (în septembrie a.c.) de CNSP (PIB real, deflator PIB, inflație, coordonate ale pieței muncii) conduce la concluzia unei traiectorii posibile a acestor agregate pentru anii 2025 și 2026, existând, în plus, marje de siguranță la nivelul majorității indicatorilor”. Datele statistice ulterioare conturează evoluții în dublu sens: pe de o parte, (i) datele semnal privind evoluția produsului intern brut în trimestrul III 2025 conturează o dinamică mai ridicată pentru anul 2025 a PIB real, dar cu efecte în sensul temperării – și datorită efectului de bază – creșterii pentru 2026, iar, pe de altă parte, (ii) datele cu frecvență mai mare arată un proces de încetinire – în curs – a diverselor sectoare economice, dar și a economiei în ansamblu.
O absorbție masivă de fonduri europene poate ajuta menținerea economiei în teritoriu pozitiv în 2026.
Și riscurile evaluate în cadrul primei rectificări bugetare din anul curent, similar analizei coordonatelor macroeconomice, își păstrează validitatea și pentru această a doua rectificare, (i) coordonatele piețelor de fonduri de împrumut (prețuri/yield-uri, volume, scadențe) – incluzând percepția investitorilor, instituțiilor financiare și agențiilor de rating în privința progresului și planurilor de ajustare fiscală, (ii) evoluția economiei internaționale și a celei europene în special, dar și (iii) absorbția fondurilor europene (cadru multianual și PNRR) sunt tot atâția factori de risc – ce pot acționa fie în sens pozitiv, fie în sens negativ.
3. Coordonate actualizate ale veniturilor și cheltuielilor bugetare
Analiza proiectului celei de-a doua rectificări bugetare din anul 2025 are în vedere
coordonatele primei rectificări (OUG nr. 50 din 1 octombrie 2025) și dinamica execuției bugetare la 10 luni. În esență, rectificarea curentă propune o revizuire marginală a proiecțiilor, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar de 8,4% din PIB (159,8 mld. lei). Atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt diminuate marginal cu circa 1,8 mld. lei, în raport cu prima rectificare, principalele ajustări fiind operate la categoriile de venituri și cheltuieli aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și la cheltuielile de capital. De menționat că se prevede și o reducere a plafonului pentru cheltuielile cu dobânzile, astfel că ținta de deficit primar este revizuită la 5,6% din PIB , de la 5,5% din PIB în prima rectificare, cu implicații asupra traiectoriei cheltuielilor nete.
Pe partea de venituri, față de prima rectificare, se constată o revizuire ascendentă
marginală a veniturilor fiscale (+0,1 mld. lei, în principal ca urmare a majorării proiecției încasărilor din impozitul pe profit, concomitent cu diminuarea altor impozite pe venit, profit și câștiguri din capital) și nefiscale (+0,4 mld. lei), în timp ce veniturile din contribuții de asigurări rămân la același nivel. Aceste majorări sunt însă anulate de revizuiri negative la nivelul fondurilor europene, atât în ceea ce privește sumele aferente cadrului financiar multianual (-0,4 mld. lei), cât și în ceea ce privește componenta de granturi a PNRR (-1,9 mld. lei).
Pe partea de cheltuieli, față de prima rectificare, se consemnează o majorare a plafoanelor în principal pentru bunuri și servicii (+0,6 mld. lei), asistență socială (+1 mld. lei), cheltuieli de capital (+2,1 mld. lei) și pentru proiectele din fonduri nerambursabile aferente CFM 2014-2020 (+3,1 mld. lei). Aceste creșteri sunt însă compensate de reduceri ale altor categorii, mai ales: dobânzi (-1,1 mld. lei), proiecte finanțate din fonduri nerambursabile (-3,3 mld. lei), proiecte cu finanțare din componenta de granturi a PNRR (-2,1 mld. lei) și din componenta de împrumut a PNRR (-0,6 mld. lei).
Modificările operate de noul proiect de rectificare bugetară sunt, în general, în linie cu execuția bugetară la 10 luni. Datele preliminare indică un deficit cash de 5,7% din PIB, în scădere cu 0,5 pp față de aceeași perioadă a anului 2024. Având în vedere particularitățile execuțiilor bugetare din ultimele luni ale anului și în condițiile gestionării prudente a cheltuielilor bugetare, distanța de 2,7 puncte procentuale până la ținta anuală de 8,4% din PIB poate fi suficientă pentru încadrarea în deficitul asumat. Noul proiect de rectificare bugetară operează ajustări marginale la nivel agregat, menținând ținta de creștere a veniturilor totale la +17%, un nivel similar cu cel din prima rectificare a BGC (+17,3%). Deși dinamica la 10 luni a veniturilor totale este inferioară acestor ținte (+12,3%), analiza pe categorii reflectă o imagine mai nuanțată și, în general, pozitivă pentru veniturile fiscale, nefiscale și contribuții. Astfel, în primele 10 luni, încasările din venituri fiscale (+11,4%), contribuții de asigurări (+10,5%) și venituri nefiscale (+9%) au înregistrat ritmuri de creștere superioare celor programate. În schimb, principala cauză a decalajului la nivelul veniturilor totale este sub-execuția fondurilor europene (atât din cadrul financiar multianual, cât și din granturile PNRR).
În consecință, noul proiect de rectificare bugetară revizuiește descendent țintele pentru fondurile europene. Cu toate acestea, chiar și aceste noi ținte par optimiste raportat la ritmul de absorbție curent.
Execuția principalelor categorii de venituri fiscale la 10 luni confirmă impactul pozitiv al măsurilor de consolidare adoptate la începutul și în decursul anului.
Creșterea peste așteptări a încasărilor din impozitul pe profit (+15,8%) este explicată în mare parte de modificarea regimului microîntreprinderilor. În schimb, încasările din alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital s-au diminuat (-10,2%), pe fondul scăderii pragului pentru microîntreprinderi. Proiectul de rectificare a luat în considerare aceste evoluții, revizuind ascendent încasările din impozitul pe profit și descendent veniturile din alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital.
Dinamica susținută a impozitului pe salarii și venit (+19,5%) și a contribuțiilor de asigurări (+10,5%) depășește avansul estimat al PIB nominal (+8%), reflectând impactul net al eliminării facilităților fiscale. De asemenea, veniturile din TVA (+9,2%) și accize (+10,2%) au crescut mai accelerat în ultimele luni, întrun ritm superior valorii revizuite a PIB nominal (+8%) din septembrie 2025. În comparație,
în primele opt luni ale anului, veniturile din TVA au crescut cu +6,9%, valoare inferioară creșterii nominale a PIB (+7,6%). De asemenea, în primele opt luni ale anului, media creșterii lunare a încasărilor din TVA a fost de circa 0,55 pp din PIB (valoare egală cu nivelul din perioada similară a anului precedent), în timp ce, în ultimele două luni, dinamica lunară medie a crescut la 0,7 pp din PIB (comparativ cu 0,6 pp din PIB în perioada similară din 2024). Totuși, o evaluare riguroasă a efectelor primului pachet de ajustare poate fi realizată după o perioadă mai extinsă.
Având în vedere execuția pe primele 10 luni ale anului, majoritatea agregatelor de venituri se prefigurează a fi în linie cu țintele asumate în proiectul de rectificare, principalele incertitudini fiind legate de nivelul de absorbție al fondurilor europene.
Pe partea de cheltuieli, execuția la 10 luni indică o creștere (+9,9%) mai redusă față de cea a veniturilor, dar și o temperare a dinamicii față de nivelul programat (+14,4%).
Rectificarea prognozează continuarea acestei tendințe. Ritmul de creștere al cheltuielilor de personal (+5%) a decelerat constant în ultimele luni, pe fondul atenuării efectului de bază al majorărilor salariale din 2024 și al măsurilor de reducere a sporurilor, adoptate în a doua parte a anului. Cheltuielile cu bunuri și servicii (+5,5%) sunt ușor sub traiectoria asumată la al doilea proiect de rectificare (+5,9%). În același timp, în comparație cu plafoanele asumate la prima rectificare, cheltuielile cu dobânzile au crescut mai moderat, în timp ce cheltuielile cu asistența socială s-au majorat ușor peste așteptări. Aceste tendințe sunt reflectate în proiectul celei de-a doua rectificări bugetare, care a diminuat plafonul pentru cheltuielile cu dobânzile (-1,1 mld. lei) și l-a majorat pe cel al cheltuielilor cu asistența socială (+1 mld. lei). Execuția la 10 luni indică o scădere a cheltuielilor de capital (-6,4%) în linie cu nivelul stabilit la prima rectificare. Totuși, rectificarea curentă a revizuit ascendent plafonul cheltuielilor de capital cu circa 2,1 mld. lei. Similar veniturilor,
dinamica lentă a cheltuielilor din fonduri europene rămâne semnificativ sub țintele
revizuite.
Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de cheltuieli arată o ajustare a acestora în raport cu execuția bugetară curentă (în special la nivelul cheltuielilor cu dobânzile și cu asistența socială), creând premisele pentru respectarea noilor ținte propuse. Principala incertitudine, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, rămâne legată de nivelul de absorbție al fondurilor europene. Pe baza datelor disponibile, CF apreciază că noile coordonate ale construcției bugetare rămân compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025.
În 2026, măsurile adoptate în a doua jumătate a anului 2025 vor avea un efect pozitiv mai amplu asupra deficitului bugetar, pe fondul impactului anualizat al creșterii cotelor de TVA, introducerii CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 3.000 lei, taxării suplimentare a instituțiilor de credit și jocurilor de noroc și creșterii suplimentare a accizelor, coroborat cu continuarea măsurii de înghețare a salariilor și pensiilor din sistemul public. Un efect similar vor avea și măsurile de restrângere a cheltuielilor bugetare. Suplimentar, măsurile de creștere a impozitelor pe proprietate și pe autovehicule, adoptate în Parlament, dar aflate în dezbatere la Curtea Constituțională, pot sprijini traiectoria descendentă a deficitului bugetar.
Impactul estimat al acestor măsuri poate conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB în 2026, ceea ce ar reprezenta o ajustare remarcabilă față de nivelul din 2024 și în linie cu angajamentele asumate de România în planul bugetar-structural pe termen mediu.
4. Absorbția fondurilor europene
Conform pachetului de toamnă al semestrului european 2026, pentru România procedura de deficit excesiv rămâne deschisă, având obligația de a reduce în continuare deficitul bugetar, însă Comisia Europeană apreciază că măsurile întreprinse de țara noastră reprezintă pași importanți către consolidarea fiscală, confirmând că nu există riscul de suspendare a fondurilor europene pentru România. Creșterea cheltuielilor a fost limitată prin măsurile adoptate de Guvern, cu perspective de reducere graduală a deficitului bugetar. Pentru România, fondurile europene reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare, iar accesul la ele înseamnă continuarea investițiilor europene pentru modernizarea țării.
La data de 31 octombrie 2025, conform datelor MIPE, rata de absorbție efectivă a
fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 (rambursări de la Comisia Europeană) era de 11,7% (3,6 mld. euro) rata de absorbție efectivă pe componenta granturi (exclusiv prefinanțări) era de 31,6%.
De remarcat că în luna noiembrie 2025, Comisia Europeană a aprobat PNRR revizuit al României, iar MIPE a lansat Tabloul de bord, ce reprezintă o platformă interactivă prin care sunt monitorizate proiectele implementate prin PNRR.
5. Conformarea cu regulile fiscale
Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare pe anul 2025 prevede modificarea
plafoanelor în termeni nominali pentru unii dintre indicatorii specificați în cadrul fiscalbugetar pe anul 2025 (stabilite inițial prin Legea nr. 8/2025 și apoi amendate cu ocazia primei rectificări bugetare prin OG nr. 50/2025), după cum urmează:
• plafonul nominal al cheltuielilor totale ale BGC, exclusiv asistența financiară din
partea Uniunii Europene și a altor donatori este majorat cu 0,5 mld. lei, până la
nivelul de 745 mld. lei;
• plafonul nominal al deficitului primar al BGC s-a majorat cu 1,1 mld. lei față de
limita prevăzută prin OG nr. 50/2025, în vreme ce cheltuielile cu dobânzile s-au
redus față de proiectul primei rectificări cu 1,1 mld. lei.
În ceea ce privește deficitul nominal al BGC, acesta s-a menținut în limita prevăzută prin OG nr. 50/2025, pe fondul revizuirii cu aceeași sumă a veniturilor, respectiv a cheltuielilor BGC la cea de-a doua rectificare în raport cu valorile din prima rectificare (-1,8 mld. lei atât pe venituri, cât și pe cheltuieli).
Plafonul datoriei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, a fost majorat cu
ocazia celei de-a doua rectificări bugetare până la nivelul de 60% din PIB, față de 59,6% din PIB în prima rectificare. Conform LRFB, atingerea acestui prag are implicații privind politica fiscal-bugetară.
Proiectul de ordonanță a Guvernului privind a doua rectificare a bugetului de stat pe anul 2025 stipulează derogările necesare de la regulile fiscale instituite de LRFB și redefinește plafoanele agregatelor bugetare în concordanță cu nivelurile prevăzute în propunerea de rectificare.
Această opinie preliminară a CF a fost aprobată de Președintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010 republicată, în urma însușirii acesteia de membrii Consiliului, prin vot, în ședința din data de 28 noiembrie 2025.
| Știri BVB