Autor: Consilier guvernator, Cancelaria BNR
Într-o scrisoare deschisă, mai mult de 60 de economiști recunoscuți au cerut membrilor Parlamentului European să nu dilueze prevederile actualului proiect euro digital, avertizând că, în caz contrar, zona euro va pierde controlul asupra propriei monede și va deveni și mai dependentă de furnizorii americani de servicii de plăți digitale.
Scrisoarea deschisă, intitulată “Euro digital: Să lăsăm interesul public să predomine!”, a fost publicată în data de 11 ianuarie 2026. Ea a fost inițiată de think tank-ul Sustainable Finance Lab și de Triodos Bank, ambele entități din Olanda, și a fost semnată de numeroși economiști și personalități din lumea academică, din rândul cărora amintim pe Thomas Piketty, Paul de Grauwe (LSE) și Daniela Gabor. Apelul a fost dat publicității în perspectiva unei apropiate ședințe a Comitetului pentru Afaceri Economice și Monetare (ECON) al forului legislativ european, unde urmează a fi discutate amendamentele propuse la “Pachetul legislativ Euro digital”[i], înainte de prezentarea sa plenului Parlamentului la jumătatea acestui an. Dacă proiectul euro digital va fi aprobat, în 2027 se vor realiza probe pilot, iar emiterea noii monede digitale va avea loc în 2029, conform estimărilor Băncii Centrale Europene (BCE).
Consiliul European sprijină decizia BCE de a lansa euro digital, dar la acest moment nu este clar dacă Parlamentul European își va da acordul, întrucât în rândul membrilor săi se manifestă divergențe de opinie privind moneda unică digitală[ii]. Pe acest fundal, semnatarii scrisorii deschise atrag atenția că existența “unui euro digital puternic nu este ceva agreabil de avut, ci o măsură de precauție esențială pentru suveranitatea, stabilitatea și reziliența europeană”.
Europa depinde substanțial de Mastercard și Visa, iar ascensiunea “monedelor stabile” va duce la pierderea suveranității sale monetare
Economiștii avertizează că, în prezent, sistemul de plăți din Europa este dominat de câteva corporații non-europene și că, în treisprezece țări ale Uniunii Europene, “plățile de retail de bază se bazează acum pe scheme internaționale de carduri (n.n. cum ar fi Visa și Mastercard, la care se adaugă platforme ca PayPal) – fără vreo alternativă domestică”. Semnatarii scrisorii deschise nu se încurcă în finețuri diplomatice, subliniind că “această dependență de furnizorii de plăți străini (SUA) expune cetățenii, firmele și guvernele europene la influențe geopolitice, interese comerciale străine și riscuri sistemice în afara controlului Europei”. Fără a numi pe cineva anume, scrisoarea avertizează că “evoluțiile recente au făcut aceasta mai mult decât un risc ipotetic”.
Întradevăr, există din ce în ce mai mulți analiști economici și responsabili politici cărora nu li se mai pare o ipoteză fantezistă posibilitatea ca, sub presiune politică, furnizorii americani de servicii de plăți să schimbe unilateral regulile jocului (condițiile de plată și costurile[iii]), cu afectarea vieții economice într-o mare parte a Uniunii Europene. Și aceasta ar prejudicia nu numai intermediarii financiari, ci și cetățenii obișnuiți ce utilizează cardurile sau aplicațiile telefonice pentru a face plăți.
Cu referință clară la avansul înregistrat în ultimii ani de monedele stabile (“stablecoins”)[iv], care sunt covârșitor legate de dolarul american, economiștii avertizează și asupra faptului că “fără un euro digital semnificativ, dependența noastră (n.n. a europenilor) se va adânci, întrucât monedele digitale private sprijinite de SUA câștigă teren”.
Față de situația descrisă mai sus, autorii apelului apreciză că:
“Europa va pierde controlul asupra celui mai fundamental element din economia noastră: moneda noastră. Un euro digital public robust este singura noastră apărare”.
De ce o monedă digitală de bancă centrală (CBDC) europeană?
Potrivit scrisorii, o CBDC la nivelul zonei euro va crea o legatura directă între cetățenii europeni și BCE, oferindu-le acestora securitatea și beneficiile banilor publici sub formă de cash[v], alături de avantajele banilor privați ai băncilor comerciale (n.n. – depozitele bancare). Prin urmare, euro digital va trebui să funcționeze, atât on-line, cât și off-line, să fie proiectat de așa natură încât să protejeze viața privată și să fie disponibil pentru toți rezidenții europeni, inclusiv cei ce dispun de conturi bancare la bănci comerciale. Economistii atrag atenția că dacă multe companii vor fi excluse sau acestora li se va permite să refuze euro digital ori dacă limitele detinerilor vor rămâne atât de scăzute încât noua monedă digitală nu va fi văzută de cetățeni ca îndeplinind efectiv funcția de păstrare a valorii, atunci euro digital nu își va atinge potențialul. În cuvintele economiștilor: “Europa va fi creat o monedă digitală, dar nu una care să conteze”.
Cine dorește redimensionarea proiectului euro digital și de ce?
Presiuni pentru redimensionarea proiectului sunt exercitate, atât de unele bănci, cât și de anumiți politicieni din Parlamentul European ce se arată preocupați (sincer sau nu) de efectul asupra stabilității financiare al transferului depozitelor bancare în conturile de euro digital[vi], de costurile implicate și de posibila descurajare a inițiativei private. Nu în ultimul rând, sunt invocate îngrijorări legate de măsura în care va putea fi asigurată protecția vieții private. În noiembrie anul trecut, 14 mari bănci europene, printre care Deutsche Bank, BNP Paribas și ING, și-au exprimat îndoieli privind inițiativa euro digital, pe motivul că aceasta va duce la pierderi de competitivitate față de băncile americane. Comitetul Industriei Bancare din Germania, care reprezintă un important organ de lobby, a apreciat inițiativa BCE ca fiind “prea complexă” și ca oferind “puține beneficii tangibile pentru consumatori”. De asemenea, în Parlamentul European, unele facțiuni politice solicită o versiune mai puțin ambițioasă a monedei europene digitale. Din rândul europarlamentarilor ce țin de aceste facțiuni se distinge conservatorul spaniol Fernando Navarrete, numit raportor pentru euro digital, care susține limitarea noii monede digitale numai la o variantă off-line.
Euro digital nu trebuie să devină o formă fără fond!
Față de rezistența exercitată în dezbaterile publice de entitățile menționate mai sus, scrisoarea pune în gardă împotriva posibilității ca negocierile legislative să goleasca de conținut proiectul euro digital, altfel spus ca acestă monedă să existe, ca o soluție de compromis, dar fără a mai fi relevantă. Pentru a preveni o astfel de situație, economiștii propun ca instituțiile implicate în negocierile legislative (Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European) să se asigure că euro digital va deveni:
- coloana vertebrală a unei infrastructuri de plăți europeană, rezilientă, suverană, bazată pe furnizori domestici, care vor adopta cele mai înalte standarde de protecție a vieții private;
- o monedă publică digitală accesibilă tuturor europenilor, care să sprijine incluziunea financiară și să reducă fricțiunile transfrontaliere;
- un mijloc de păstrare a valorii credibil, printr-o limită a deținerilor generoasă și cu o creștere graduală.
Îndeplinirea acestor condiții va “oferi gospodăriilor și firmelor o opțiune de monedă publică valoroasă, în același timp menținând stabilitatea financiară și oferind sectorului financiar o fundație puternică pentru inovare”.
Pentru semnatarii apelului, euro digital este un bun public. De aceea, e necesar ca factorii de decizie politici să reziste eforturilor mioape de lobby financiar și să nu lase ca noua monedă digitală europeană să devină, urmare unui compromis, doar ceva simbolic. Scrisoarea deschisă se încheie cu avertismentul că: “s-ar putea ca europenii să nu mai aibă o a doua șansă. Problema cu care se confrunta factorii de decizie ai UE este simplă: își vor exercita europenii controlul asupra monedei lor în epoca digitală, ori noi îi vom lăsa pe alții să o controleze pentru noi?”
***
[i] Pachetul legislativ se compune din: Propunere pentru un regulament privind instituirea monedei euro digital (COM/2023/369); Propunere de regulament privind furnizarea de servicii de euro digital de către prestatorii de servicii înregistrați intr-un stat membru a cărui monedă nu e euro (COM/2023/368); Propunere de regulament privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro (COM/2023/364).
[ii] Pentru ca baza legală a proiectului euro digital să fie adoptată este necesar ca cele doua entități cu rol legislativ, Consiliul UE și Parlamentul European, să se pună de acord.
[iii] Nu ar fi exclus ca Europa să se confrunte și cu “căderea” sistemelor furnizorilor în cauză.
[iv] “Monedele stabile” (eng. – stablecoins) sunt criptoactive în cazul cărora, prin mecanisme specifice, se urmărește menținerea unei valori stabile a lor față de o monedă oficială (de ex. dolarul SUA, euro) sau față de un activ specific sau un coș de active. Majoritatea absolută a “monedelor stabile” este emisă în dolari SUA.
[v] La fel ca și numerarul în formă fizică, euro digital va fi emis de către BCE (și distribuit prin intermediul băncilor comerciale), deci se va bucura de garanția băncii centrale.
[vi] Depozitele bancare sunt o sursă ieftină și predictibilă de fonduri pentru băncile comerciale. Transferul lor în conturi de euro digital va duce la dezintermediere ( banii nu vor mai fi la dispozitia băncilor ca resursă de finanțare), ceea ce ar putea avea efecte asupra stabilității financiare. Pentru a evita o astfel de situație, potrivit propunerilor actuale, sumele din conturile de euro digital vor fi limitate la nivelul de 3.000 de euro. O limită prea mica a deținerilor în euro digital, face ca acesta monedă să nu îndeplinească o funcție fundamentală a banilor, cea de păstrare a valorii, și este posibil ca ea să-și piardă din atractivitate, cu efecte adverse asupra adoptării sale pe scara largă de utilizatori. De aceea, în timp, în funcție de experiența dobandită, se va putea proceda la recalibrarea limitelor impuse asupra deținerilor de euro digital, semnatarii scrisorii pronunțându-se pentru o creștere graduală a acestora.
| Știri BVB