A murit criticul şi istoricul literar Nicolae Manolescu

Criticul şi istoricul literar Nicolae Manolescu a murit la vârsta de 84 de ani.

“S-a stins din viaţă Nicolae Manolescu, cel mai important critic şi istoric literar român de după Al Doilea Război Mondial. Dumnezeu să-l odihnească!”, a transmis, la 23 martie 2024, criticul literar Mircea Mihăieş.

Nicolae Manolescu, critic, istoric literar şi eseist, s-a născut la 27 noiembrie 1939, la Râmnicu Vâlcea. Mama sa, Sabina Apolzan (n. Manolescu), a fost profesoară de franceză, iar tatăl său, Petru Apolzan, profesor de filosofie, se arată în “Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).

A urmat gimnaziul la Sibiu, apoi cursurile liceale le-a început la Râmnicu Vâlcea. A absolvit liceul la Sibiu, după care a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1956-1962), cu o întrerupere în 1958 şi 1959, când este exmatriculat din cauza dosarului, potrivit sursei citate. Şi-a luat licenţa în 1962, şi în acelaşi an a început o colaborare la ”Contemporanul”.

În 1963 şi-a început cariera universitară, ca preparator la Catedra de Istoria Literaturii Române a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, devenind ulterior asistent (1964-1968), lector (1968-1989), apoi, după 1990, profesor la aceeaşi catedră. Lucrarea sa de doctorat – ”Contradicţia lui Maiorescu” – a fost susţinută în 1974.

”Manifestată precoce, vocaţia de cronicar literar a lui Nicolae Manolescu se exercită constant vreme de trei decenii (1962-1992). Debutul survine în ”Contemporanul”, unde G. Ivaşcu îi oferă cronica literară în primăvara lui 1962. Va continua s-o susţină până în 1972, când este titularizat cronicar la ”România literară” de acelaşi G. Ivaşcu (…)” (“Dicţionarul general al literaturii române”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).

Din 1990 a devenit directorul revistei ”România literară”. A renunţat la cronică, dar în perioada aprilie 1990-septembrie 1991 a semnat rubrica de analiză politică ”Ochiul magic”. Activitatea lui de critic s-a făcut prezentă în aproape toate publicaţiile culturale ale vremii.

A debutat cu volumul ”Literatura română de azi. 1944-1964”, scris în colaborare cu Dumitru Micu (1965). Au urmat: ”Lecturi infidele” (1966), ”Metamorfozele poeziei” (1968), ”Contradicţia lui Maiorescu” (1970), ”Teme” (vol. I-VII, apărute între 1971-1988), ”Introducere în opera lui Alexandru Odobescu” (1976), ”Sadoveanu sau Utopia cărţii” (1976, Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei Române), ”Arca lui Noe” (I-III, 1980-1983), ”Despre poezie” (1987), ”Istoria critică a literaturii române” (1990), ”Dreptul la normalitate. Discursul politic şi realitatea” (1991); ”Cărţile au suflet” (1995); ”Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului” (1999); ”Poeţi romantici” (1999); ”Teme” (2000); ”Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu” (vol. I-III, 2001); ”Cititul şi scrisul” (2002); ”Poeţi moderni” (2003); ”Lectura pe înţelesul tuturor” (2003), ”Viaţă şi cărţi. Amintirile unui cititor de cursă lungă” (2009).

În noiembrie 2008 Nicolae Manolescu a lansat în cadrul Târgului Gaudeamus lucrarea ”Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură”, care are peste 1.500 de pagini şi la care a lucrat timp de 25 de ani.

Nicolae Manolescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române la 24 octombrie 1997, iar la 28 martie 2013 a devenit membru titular al acestui înalt for ştiinţific şi cultural.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1963, potrivit dicţionarului “Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). A fost ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (USR) în anul 2005. La 23 noiembrie 2009 a fost ales pentru un al doilea mandat la conducerea USR, apoi reales în fruntea USR la 7 octombrie 2013. La 5 mai 2018 a fost reales preşedinte al USR, pentru mandatul 2018-2023.

A fost membru fondator al Alianţei Civice şi membru în Comitetul Director al acesteia (1990), apoi, din iulie 1991, preşedinte al Partidului Alianţa Civică (PAC), se arată în lucrarea ”Personalităţile României contemporane. Protagonişti ai vieţii publice”, editat de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (Bucureşti, 1995). A deţinut funcţia de preşedinte al Partidului Alianţa Civică până în 1998, când PAC şi PNL au fuzionat. A fost senator de Sibiu în legislatura 1992-1996, fiind ales, în septembrie 1992, pe listele Convenţiei Democrate Române.

În noiembrie 1996 a candidat la Preşedinţia României, din partea Alianţei Naţional Liberale (ANL). În perioada 2006-2015 a fost ambasador al României la UNESCO.

La 1 decembrie 2000 i-a fost conferit de către Preşedinţia României Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce, iar la 1 decembrie 2008 – Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Cruce.

A fost distins cu premii ale Academiei Române, Uniunii Scriitorilor, Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, iar din partea statului francez – cu titlul de ”Officier de l’Ordre des Arts et des Lettres”.

În octombrie 2004 a obţinut Premiul Prometheus pentru întreaga carieră – Opera Omnia, acordat de fundaţia ”Anonimul”, iar în cadrul Galei Premiilor “Manuscriptum” din 11 decembrie 2008 i-a fost decernat marele premiu “Manuscriptum”, pentru cartea ”Istoria critică a literaturii române”. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea (2010), al Universităţii ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia (2011), al Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (2012), al Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2012), al Universităţii “Vasile Alecsandri” din Bacău (2016). La 14 ianuarie 2017, Nicolae Manolescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Alecu Russo” din Bălţi – Republica Moldova, în cadrul unei ceremonii cu prilejul ”Zilelor Eminescu”. În 2011 Senatul Universităţii din Bucureşti i-a conferit titlul de Profesor emerit.

La Gala Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO în An Centenar, care a avut loc la 27 noiembrie 2018, criticul literar Nicolae Manolescu s-a numărat printre personalităţile cărora le-au fost înmânate diplome de excelenţă în semn de înaltă recunoaştere a contribuţiei remarcabile la împlinirea şi afirmarea idealurilor şi obiectivelor UNESCO. Potrivit unui proiect de hotărâre adoptat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în octombrie 2019 i-a fost conferit titlul de cetăţean de onoare al Capitalei.

Reacții

* “Încă o zi neagră pentru cultura română”, a scris pe Facebook criticul literar Daniel Cristea – Enache.

* Un mesaj a venit şi de la Facultatea de Litere din Bucureşti. ”Astăzi, 23 martie, s-a stins din viaţă academicianul Nicolae Manolescu, profesor al facultăţii noastre, autor al unei opere monumentale, care a redefinit critica şi istoriografia literară românească în perioada postbelică. Colegii şi studenţii din Facultatea de Litere sunt alături de familie şi prieteni, de toţi cei care l-au preţuit, i-au citit cărţile şi cronicile şi care au învăţat de la el. Odihnească-se în pace!”, afirmă reprezentanţii Facultăţii de Litere.

* Comunitatea academică din SNSPA şi-a exprimat regretul pentru dispariţia lui Nicolae Manolescu, unul dintre cei mai mari critici literari ai României. ”Nicolae Manolescu a fost o figură marcantă în peisajul cultural românesc, lucrările sale devenind o referinţă pentru cititori şi scriitori. În calitate de critic literar şi profesor, a avut un impact major asupra modului în care literatura română este percepută şi apreciată, atât în ţară, cât şi pe plan internaţional. Prin lucrările sale, Nicolae Manolescu a deschis noi orizonturi în interpretarea literaturii române, demonstrând o înţelegere profundă a valorilor culturale şi istorice”, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în calitate de preşedinte al Partidului Alianţei Civice (1991-1997), senator (1992-1996), preşedinte al Consiliului Naţional al Partidului Naţional Liberal (1997-2000), Nicolae Manolescu a fost un lider politic marcant, care a contribuit decisiv la parcursul democratic al României, după anul 1989. În perioada 2006-2015, Nicolae Manolescu a fost ambasador al României la UNESCO. În anul 2012, Senatul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) i-a acordat prof. Nicolae Manolescu înalta distincţie de Doctor Honoris Causa al SNSPA.

”Pierderea sa lasă un gol imens în inimile noastre, dar moştenirea sa va continua să inspire. Gândurile noastre se îndreaptă către familie, prieteni şi toţi cei care l-au cunoscut şi i-au apreciat opera”, precizează SNSPA.

* “S-a stins din viaţă Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. O mare personalitate a culturii române, a criticii literare în dimensiunea ei cea mai prestigioasă, alături de Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu şi George Călinescu. Dumnezeu să-i lumineze sufletul!”, a transmis scriitorul Varujan Vosganian.

* Şi gazetarul şi scriitorul Cristian Tudor Popescu a avut un mesaj la moartea lui Manolescu. ”Nicolae Manolescu, unul dintre marii critici literari şi profesori ai culturii române, a încetat din viaţă la vârsta de 84 de ani, în urma unui stop cardiac. Îi voi păstra amintirea vie”, a scris pe Facebook Cristian Tudor Popescu.

* “Acum am aflat că Nicolae Manolescu nu mai e. Ca mulţi din generaţia mea, nu mai eram deloc de acord cu Manolescu ultimilor ani, dar nu îmi pot imagina adolescenţa fără literatura lui critică, cele mai frumoase pagini citite de mine de el au fost scrise”, a transmis şi poeta Elena Vlădăreanu.

* Şi Uniunea Scriitorilor din România şi-a exprimat regretul pentru moartea academicianului Nicolae Manolescu, ”critic şi istoric literar de mare reputaţie, una dintre cele mai mari personalităţi ale literaturii române din toate timpurile”.

”Nicolae Manolescu s-a identificat cu literatura română, a fost în permanenţă în centrul literaturii vii, a fost îndrumător a sute de studenţi şi doctoranzi, ca profesor, precum şi al tinerilor scriitori din mai multe generaţii. Ca om politic şi ziarist de atitudine a militat pentru democraţie şi libertate. Prin dispariţia lui Nicolae Manolescu, cultura română suferă o grea, ireparabilă pierdere”, a transmis Uniunea Scriitorilor din România.

* Criticul literar Paul Cernat a reacţionat la vestea morţii lui Manolescu. “Imediat după ce am postat textul precedent pe facebook mi-au apărut veşti siderante. Prima dată n-am înţeles. A doua oară nu mi-a venit să cred. În cele din urmă am realizat: a murit Nicolae Manolescu. A spune că s-a prăbuşit, brutal şi pe neaşteptate, o lume, o istorie critică a literaturii române, e prea slab. Dar de data asta e adevărat. Credeam (ce iluzie…) că va prinde 90 şi chiar suta: atât era de prezent intelectual, de atent la prezent şi viitor; i-am simţit îngrijorarea cu privire la viitorul criticii noastre literare – viitor care nu sună, într-adevăr, încurajator. Simţea că a venit momentul împăcării cu ‘tinerii’ şi al transmiterii ştafetei. Şi-ar fi dorit ca fiii rătăcitori (între care şi eu) să se întoarcă la acel fel de a face critică în care credea. Recunosc: i-am dat unele speranţe (“Dea Domnul!” – i-a spus, sceptic), amânând însă sine die: pentru mine, instituţia cronicii literare, aşa cum o ştiam, murise deja. Acum, a murit şi cel mai important cronicar literar din istoria literaturii române. La 84 de ani, mintea îi rămăsese la fel de vie ca întotdeauna; inima, în schimb, l-a trădat. (…) Ce se va alege din lumea pe care a păstorit-o atâtea decenii, vom vedea. Va trebui să învăţăm să trăim în absenţa lui Nicolae Manolescu. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Rămas bun, domnule profesor! Rostul spiritului critic în care aţi crezut merită apărat, orice ar fi”, a scris Paul Cernat.

* “Dumnezeu să îl odihnească pe Nichi! Există motive pe care le ştim numai el şi cu mine pentru care nu vreau să vorbesc foarte multe lucruri despre el. Va rămâne, oricum, în istorie. Este o zi tristă pentru cultura română. După ce s-a prăpădit, anul trecut, şi Eugen Simion, nu prea văd mulţi urmaşi în câmpul literar românesc care să le urmeze. Chiar nu am alte cuvinte să adaug”, a fost mesajul directorului Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Virgil Ştefan Niţulescu.

* “Drum lin, domnule profesor!””, a scris poeta şi editoarea Denisa Comănescu, director editorial – Humanitas Fiction.

* Scriitorii Dan Lungu şi Petre Crăciun au transmis de asemenea cuvinte de regret.