AAF: Numărul românilor care investesc în fonduri de acțiuni a ajuns la un maxim istoric în 2022, chiar și pe fondul scăderilor de pe burse

Industria locală a fondurilor de investiții a avut, în 2022, un parcurs în trend cu celelalte țări din regiune, în ciuda contextului internațional dominat de o inflație record și creșteri semnificative de dobânzi, efecte directe ale conflictului declanșat de Rusia în Ucraina. Chiar și în contextul ieșirilor de fonduri și al scăderilor de active, numărul de investitori a crescut, ceea ce demonstrează încrederea tot mai mare a românilor în piața de capital și în industria fondurilor de investiții, dar și o mai bună înțelegere a oportunităților de investire în perioade de criză.

Prezenți la dezbaterea ”Cum au performat fondurile de investiții în anul 2022”, organizată de Bursa de Valori București și Asociația Administratorilor de Fonduri, reprezentanții fondurilor de investiții prezenți au spus/prognozat că anul 2023 va fi ”anul recuperărilor” în urma turbulențelor de anul trecut. Specialiștii în investiții consideră că este de așteptat ca inflația să se normalizeze, dobânzile să nu mai crească, iar oportunitățile de investiții să fie diversificate.

”Industria de asset management este un partener important pentru noi, poate cea mai importantă verigă între piața de capital și investitorii de retail. Din perspectiva BVB, deși trecem printr-un context complicat, 2022 a fost un an bun, scăderile pe bursa noastră au fost mult mai mici decât cele din regiune, lichiditatea – în creștere, numărul de investitori- în creștere semnificativă. Avem un nou record: 133.000 de investitori la finalul anului trecut și sperăm ca această creștere să se vadă și în industria fondurilor de investiții”, a spus Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București (BVB), în deschiderea dezbaterii.

Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), a declarat că încrederea românilor în industria de asset management este și mai clară dacă analizezi evoluția nu doar de la un an la altul, ci raportat la o perioadă mai lungă de timp. ”Dacă în 2018, când a debutat seria de dezbateri cu reprezentanții industriei de asset management, numărul de investitori în fondurile de acțiuni era de de 10.669, astăzi  vorbim de un maxim istoric de 52.881 investitori în fondurile de acțiuni”, a spus președintele AAF.

Potrivit datelor AAF, în ultimii zece ani, activele nete din industria fondurilor de investiții s-au dublat, de la 21,55 mld. lei în 2013, la 44,26 mld. lei, la finele anului 2022, dintre care 17,43 mld. lei în fonduri deschise de investiții și 26,83 mld. lei în fonduri de investiții alternative. Din cauza contextului economic mondial dificil, ultimul trimestru din 2022 s-a finalizat cu active nete ale fondurilor deschise în scădere cu 31,2%, comparativ cu ultimul trimestru din 2021, și cu 3,4%, față de trimestrul III al anului trecut. Scăderile s-au înregistrat în principal pe fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix. Totodată, subscrierile nete, deși negative, s-au mai temperat în trimestrele doi, trei și patru.

Trendul a fost similar și în Europa. Dar chiar și în condiții nefavorabile și cu active mai reduse, numărul de investitori a crescut, ajungând la 461.530 participanți, la finele anului 2022. ”Scăderea de pe fondurile de obligațiuni este compensată de creșterile din fondurile de acțiuni și multiactive, dar și de celelalte fonduri, a mai adăugat președintele AAF.Trendul crescător s-a menținut inclusiv în luna ianuarie, când s-a înregistrat o creștere de aproape 1%.

”Anul trecut, inflația a fost inamicul comun al tuturor claselor de active”

Reprezentanții fondurilor de investiții prezenți la dezbatere au explicat că nimic din ce previzionaseră la începutul anului nu a mai fost valabil după 24 februarie 2022 – ziua invaziei rusești în Ucraina, eveniment total neașteptat, care a provocat schimbări în cascadă în economia lumii. Creșterea inflației la niveluri nemaiîntâlnite în ultimele decenii, precum și politicile băncilor centrale de majorare a ratelor de politică monetară  cu scopul de a limita această creștere au determinat corecții spectaculoase pe piețele financiare.

”Aș spune că anul 2022 a fost exact opusul lui 2021. Dacă în 2021, băncile centrale păstrau ratele de dobândă de politică monetară la valori reduse și existau programe de relaxare cantitativă, anul 2022 a adus exact opusul. Am asistat la ridicarea nivelurilor de dobândă pe tot globul și la reducerea programelor de relaxare cantitativă. În 2021, se discuta de inflație tranzitorie, în 2022 s-a discutat despre stagflație. La fel și în termeni de volatilitate – în 2021, am asistat la creșteri importate și volatilitate redusă, pe când, în 2022, am asistat la scăderi cam pentru toate clasele de active, pe o volatilitate ridicată. Anul trecut, au fost puține clase de active în care te-ai fi putut refugia, pentru a te proteja de inflație și a beneficia de anumite creșteri. Anul trecut, inflația a fost inamicul comun al tuturor claselor de active. Inflația mănâncă din averea tuturor iar la finalul anului trecut, inflația mâncase cam 16% din averea românilor. La fel în America, inflația a depășit 9%, a fost cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani. Investitorii au fost mult mai atenți în ce active și-au investit banii”, a explicat Alexandru Ilisie, director de investiții OTP Asset Management Romania.

Pe piața de capital din România, pierderile au fost mai reduse, pentru că inflația a fost resimțită doar în anumite sectoare, iar indicele BET a performat, în special datorită performanței companiilor din energie, care au avut un an excelent și au distribuit dividende semnificative.

”La nivelul pietei locale de actiuni, impactul inflatiei a fost unul mai degrabă moderat. Sectorul energetic, care a fost principalul factor generator al inflației la început, a beneficiat de creșterea prețurilor produselor energetice și, având o reprezentativitate ridicată pe bursă, acest lucru s-a reflectat implicit și în performanța pietei. Sectorul financiar a beneficiat, de asemenea, de ratele ridicate de dobândă, care au venit în paralel cu cresterea inflației. Au fost și companii cu evoluții modeste, însă per total, pe piața din România nu s-a observat un impact semnificativ ca pe alte piețe, cum ar fi piața americană. Piața locală, care este dominată de companii de tip value, cu multipli de valoare rezonabili, cu distribuții consistente de dividende, a performat mult mai bine, asa cum s-a întâmplat si în alte episoade din trecut”, a spus Robert Burlan, director de investiții la Raiffeisen Asset Management.

Optimism moderat în 2023: ”Un an cu multe oportunități, dar trebuie să fim vigilenți la riscuri!”

În ceea ce privește evoluțiile probabile din 2023, reprezentanții fondurilor sunt de părere că sunt șanse ca acest an să readucă normalitatea, iar piețele să aibă o evoluție pozitivă, pe fondul scăderii inflației și a stopării politicilor băncilor centrale de majorare a dobânzilor de referință. Dar, după lecția învățată anul trecut, mai există incertitudini, iar evoluția conflictului din Ucraina poate crea în continuare surprize, în contextul în care pare departe de a se fi terminat.

”După un an 2022 în care s-au manifestat riscuri cu impact major, reversarea acestor riscuri și revenirea la o stare de relativă normalitate ar putea fi suficientă ca să avem un an bun sau foarte bun. Dupa atingerea unui maxim de inflație anul trecut am intrat pe un trend descendent, problemele de pe lanțurile de aprovizionare aproape că s-au rezolvat. Într-adevăr, conflictul din Ucraina generează în continuare o stare de incertitudine, dar poate avea un efect pozitiv, dacă se termină favorabil. Toate aceste reveniri la normalitate pot sa influenteze pozitiv pietele si am avut un exemplu in acest sens chiar in ultimele luni, de la minimele atinse in septembrie si pana astazi avem o crestere de circa 17% pe pietele de actiuni”, a punctat Adrian Cojocar, director general adjunct Patria Asset Management.

În opinia celor prezenți la dezbatere, cele mai interesante lecții învățate după un an de război au fost legate de reziliența piețelor și capacitatea lor de a se recupera chiar și în momente extrem de dificile și de complicate,  de puterea de adaptare a economiilor și a societății în ansamblu.

”E foarte interesant cum s-au reconfigurat piețele interconectate la nivel global și cum s-au regrupat rapid lanțurile de aprovizionare, și mă refer aici la grâu, alimente, energie. Cine ar fi crezut în urmă cu doi ani că Europa, care depindea în proporție de peste 50% de gazele rusești, va reuși în mai puțin de un an să importe de la ruși mai puțin de 15%? Așadar, în 2022, am văzut că Europa poate să trăiască fără gaz rusesc, iar economia poate să reziste la șocuri de dobânzi de 4-5 procente. Am asistat la o reașezare a lucrurilor, la o adaptabilitate și reziliență a economiilor și a societății în ansamblu pe care nu o puteam anticipa înainte de război sau chiar înainte de pandemie. Piețele cad, dar se regrupează rapid, important este să avem noi capacitatea de a ne păstra rațiunea și calmul și de a nu lua decizii hazardate, care ne duc pe pierdere”, a explicat  Alexandru Voicu, director general SAI Certinvest.

Cel mai așteptat eveniment al anului: listarea Hidroelectrica la BVB

Întrebați despre oportunitățile, riscurile, dar și evenimentul cel mai așteptat al anului, reprezentanții industriei de fonduri au enumerat la categoria riscuri războiul din Ucraina, care încă produce incertitudine, dar și un eventual conflict între China și Taiwan, care ar putea declanșa un nou tsunami mondial, precum și o reescaladare a inflației.

Oportunitățile anului sunt legate de creșterea lichidităților la nivel global, intrarea în România a unei cantități masive de fonduri europene, precum și apariția unor noi emitenți pe bursă. Iar cel mai important eveniment al anului ar fi listarea Hidroelectrica la BVB, care ar pune România pe harta investitorilor străini, eveniment așteptat de toate piețele din regiune, nu doar de cea locală.

Pentru românii încă nehotărâți dacă și când să înceapă să investească, sfatul specialiștilor este să înceapă acum, mai ales în contextul în care, din acest an, cota de impozitare a câștigurilor a fost diminuată semnificativ, iar depunerea declarației fiscale a devenit sarcină a administratorului de fond.

”Cel mai bun moment este acum. Și dacă există o teamă legată de pierderi, cel mai bine este să înceapă cu sume mici, dar recurente. Câte puțin, atât cât își permit, în fiecare lună. Astfel, nu se expun la riscuri mari. Dacă ești calm și rațional, realist și nu impulsiv, lucrurile se duc în direcția bună. Important este să nu-ți pierzi cumpătul când situația este dificilă. Timpul este cel mai bun aliat al investitorului de pe bursă, cu răbdare se rezolva toate crizele, trec toate riscurile de pe piețe”, a explicat Dan Dascăl, director general adjunct BT Asset Management.