AAFBR: Cauzele investițiilor corporative scăzute în România sunt legate de sănătatea financiară a companiilor și de obstacolele din mediul lor de operare

Pe lânga credite bancare este absolut necesară finanțarea alternativă prin piețele de capital și private equity, potrivit analiștilor

Cauzele investițiilor corporative scăzute în România sunt legate de sănătatea financiară a companiilor și de obstacolele din mediul lor de operare, arată o analiză realizată de Patricia WRUUCK și Rozalia PAL, economiști BEI, publicată în Newsletterul pe iunie al AAFBR – Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România.

Analiștii menționează că, potrivit celui mai recent sondaj de Investiții al BEI (EIBIS 2018), ponderea firmelor din România care realizeaza investitii continuă să ramană una dintre cele mai mici în comparație cu Uniunea Europeană: “Putem observa totuși o îmbunătățire de perspectivă. În 2018, majoritatea firmelor din România raportează totuși că intenționează să crească mai degrabă decât să scadă investițiile, marcând o schimbare față de 2017, când majoritatea aștepta o contracție. Cu toate acestea, mai puțin de șapte din zece firme (68%) au raportat in Romania că au investit în anul 2018, mult sub media UE și Europa Centrală și de Est (ECE), de 87% și respectiv de 79%. Această deficiență de investiție a devenit persistentă în ultimii trei ani, sugerând că în România ar exista factori structurali care împiedică apetitul companiilor de a investi și care scad gradul de antreprenoriat.”

Conform analizei citate, activitatea investițională redusă contrastează cu condițiile de finanțare favorabile (nivelul scăzut al ratei dobânzii) și o nevoie constantă de investiții pentru convergență la nivelul UE. În ciuda creșterii puternice a PIB-ului în ultimii ani, convergența reală este împiedicată de investițiile moderate. 

Prevalența firmelor subcapitalizate sau cu capitaluri sub pragul minim reglementat (adesea negative) este un factor care contribuie la rata investiționala scăzută în România, opinează autorii analizei: “Companiile care realizează investiții au situații financiare mai solide față de companiile care nu investesc deloc. Scăderea capitalului propriu în urma acumulării pierderilor este o problemă pentru multe firme și are ca rezultat rate de îndatorare peste pragul acceptabil de risc de solvabilitate si de bonitate bancară. Prin urmare, finanțarea prin creditare adițională este exclusă și investiția este limitată la profitul reinvestit sau la atragerea de noi capitaluri. Pe langa cele de mai sus, există si unele firme care sunt profitabile și promițătoare, dar sunt constrânse din punct de vedere financiar din cauza profilului lor de risc mai ridicat sau a posibilitaților reduse de garantare prin ipotecă, deoarece acestea cresc foarte rapid, inovează și au o cotă mai mare de imobilizări necorporale și/sau nu dispun de imobilizări corporale. Subfinanțarea firmelor inovative cu creștere rapidă limitează potențialul general de creștere al tarii și rata de investiții la nivel agregat.”

Barierele de investiții rezultă în deficiente investiționale mai mari, mai concluzionează analiștii citați: “Reducerea incertitudinii, cel mai adesea invocată în mediul de afaceri din România, rămâne cheia pentru a face față blocajelor investiționale. Incertitudinea atenuează apetitul investițional al firmelor și riscă să submineze competitivitatea României. Imprevizibilitatea procesului de elaborare a politicilor publice împiedică apetitul investițional al întreprinderilor prin creșterea costurilor de informare și a incertitudinii privind rentabilitatea. De asemenea, aceasta limitează capacitatea sectorului financiar de a finanța economia și blochează dezvoltarea pieței de capital pentru care încrederea este un factor determinant. În plus, incertitudinea face economia mai vulnerabilă la schimbările cu privire la sentimentul investitorilor la nivel mondial. Astfel, pentru accelerarea investițiilor, este esențială creșterea previzibilității.”

În plus, accesul de finanțare și disponibilitatea personalului calificat au cel mai puternic impact asupra investițiilor întreprinderilor cu creștere rapidă (HGEs) din România, se mai adaugă în raport. Consolidarea mediului de afaceri și dezvoltarea sectorului financiar poate ajuta la susținerea firmelor cu perspective promițătoare. Pentru a sprijini întreprinderile cu creștere rapidă, diversificarea tipurilor de finanțare este necesară. Pe lânga credite bancare este absolut necesară finanțarea alternativă prin piețele de capital și private equity. În prezent, dezvoltarea pieței de capital din România se află într-o fază incipientă. Extinderea utilizării instrumentelor financiare cu o componentă de inovare ar putea contribui, în mod similar, la facilitarea constrângerilor financiare pentru întreprinderile inovatoare, în special în domeniul tehnologiilor avansate.

Dezvoltarea și păstrarea forței de muncă calificate este esențială pentru creșterea investițiilor dar și pentru îmbunătățirea productivității și a creșterii incluzive pe termen lung. Evoluția productivității a atenuat doar parțial creșterea costurilor cu forța de muncă în ultimii ani, iar productivitatea muncii în România este cu mult sub media UE. Emigrarea agravează lipsa forței de muncă calificate, reținând în special întreprinderile inovatoare și în creștere. Consolidarea investițiilor în educație și îmbunătățirea legaturii pietei forței de muncă cu sistemele de educație și formare profesională sunt necesare pentru a îmbunătăti competența țării.”