Acordul comercial între UE şi blocul sud-american Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay şi Bolivia) a fost aprobat vineri de UE prin majoritate calificată. Au votat împotrivă Polonia, Franţa, Austria, Irlanda şi Ungaria, iar Belgia s-a abţinut, insuficient pentru constituirea unei minorităţi de blocaj care să împiedice întrunirea unei majorităţi calificate (majoritate care înseamnă cel puţin 15 din cele 27 de state membre şi care împreună să însumeze cel puţin 65% din populaţia blocului comunitar). Acordul va fi semnat săptămâna viitoare în Paraguay în numele UE de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Aceasta din urmă şi statele UE cu industrii puternice axate pe exporturi, în special Germania, salută acordul ce înlesneşte accesul produselor industriale europene pe piaţa sud-americană. Însă, în contrapartidă, produsele agricole sud-americane, care în general beneficiază de un avantaj de cost în faţa celor europene şi de standarde de mediu mai relaxate, vor putea pătrunde mai uşor pe piaţa UE, situaţie care dezavantajează fermierii europeni şi statele UE cu sectoare agricole puternice, precum Franţa.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul său condus de premierul Sebastien Lecornu au avut poziţii oscilante faţă de acest acord. Prins între loialitatea sa faţă de Bruxelles şi protestele agricultorilor francezi, Macron a anunţat în cele din urmă săptămâna aceasta că Franţa va vota împotriva acordului în Consiliul UE.
Deşi Macron a obţinut din partea Comisiei Europene concesii menite să protejeze agricultorii în faţa efectelor negative, partidele de opoziţie îi reproşează că nu a reuşit să obţină printre statele UE suficient sprijin pentru a împiedica votarea acestui acord, sau probabil că nici nu a dorit.
Prin urmare, partidul francez de extremă stânga “Franţa Nesupusă” (LFI) a anunţat vineri o moţiune de cenzură împotriva guvernului Lecornu, în timp ce partidul de extremă dreapta “Adunarea Naţională” (RN) a anunţat pregătirea unei moţiuni de cenzură care să fie depusă de eurodeputaţii săi împotriva preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ambele moţiuni au slabe şanse de succes, mai ales cea împotriva preşedintei Comisiei, dar ele pot fi un nou prilej de contestare a politicilor Bruxelles-ului şi a unui guvern francez fragil lipsit de o susţinere parlamentară sigură şi care nu a reuşit nici măcar să obţină adoptarea bugetului pentru anul care deja a început.
În timp ce o lideră a grupului parlamentar al formaţiunii “Franţa Nesupusă”, Mathilde Panot, consideră că Franţa a fost “umilită” de Bruxelles, lidera de facto a formaţiunii “Adunarea Naţională”, Marine Le Pen, i-a cerut preşedintelui Macron să ameninţe cu suspendarea plăţii contribuţiei Franţei la bugetul UE.
| Știri BVB