Acţiunile băncilor europene se prăbuşesc după turbulenţele de pe piaţa americană

Acţiunile băncilor europene au înregistrat vineri dimineaţa cel mai mare declin din ultimele nouă luni, afectate de îngrijorările investitorilor cu privire la sectorul bancar american, informează AFP.

Indicele bancar european STOXX a scăzut cu 4,2%, pregătind terenul pentru cel mai mare declin înregistrat într-o singură zi după începutul lunii iunie 2022, în condiţiile în care acţiunile Deutsche Bank s-au prăbuşit cu 9,85% în timp ce titlurile Commerzbank au pierdut 6,12%.

La bursa de la Paris, acţiunile Société Générale au pierdut 5,14%, acţiunile BNP Paribas au scăzut cu 4,33% iar titlurile Crédit Agricole au pierdut 3,35%. În alte părţi din Europa, acţiunile băncii britanice au înregistrat un declin de 5,04%, acţiunile băncii italiene Intesa Sanpaolo au scăzut cu 3,24% iar cele ale băncii elveţiene UBS au scăzut cu peste 4%.

Toate aceste scăderi au început joi seara pe Wall Street, cu o cădere de 6,20% pentru acţiunile Bank of America, una de 6,18% pentru Wells Fargo şi un declin de 4,10% pentru acţiunile Citigroup, potrivit Agerpres

Majoritatea analiştilor sunt de părere că aceste căderi au legătură cu anunţul grupului bancar SVB Financial Group, partener bancar important pentru sectorul tehnologic, privind o majorare importantă de capital în valoare de 2,25 miliarde de dolari. Prin această operaţiune, SVB încearcă să îşi consolideze situaţia financiară, afectată de retragerile clienţilor. De asemenea, SVB a vândut în mod precipitat un portofoliu de obligaţiuni în valoare de 21 de miliarde de dolari, pentru a acoperi solicitările deponenţilor care au vrut să îşi retragă economiile.

Neil Wilson, analist şef la Markets.com, este de părere că acest episod ar putea să fie paiul care a rupt spatele cămilei pentru bănci, după îngrijorările cu privire la majorarea dobânzilor şi situaţia fragilă în care se află economia americană.

De asemenea, acest episod a scos în evidenţă cât de vulnerabile sunt băncile, multe dintre ele fiind ţinute pe linia de plutire de fonduri publice după criza financiară globală din urmă cu un deceniu. Criza financiară globală şi consecinţele economice ale pandemiei au determinat băncile centrale şi guvernele să tipărească mii de miliarde de dolari pentru a susţine economiile dar până acum aceste lichidaţi nu au fost retrase de pe piaţă.