Acțiunile au scăzut, iar prețurile petrolului au crescut brusc joi, după ce o escaladare majoră a războiului dintre SUA și Israel cu Iranul a neliniștit investitorii, în timp ce yenul a oscilat în apropierea nivelului crucial de 160 pe dolar, pe fondul menținerii ratelor dobânzilor neschimbate de către banca centrală a Japoniei, potrivit Reuters.
Așa cum era de așteptat, Banca Japoniei a menținut neschimbată rata dobânzii de politică monetară pe termen scurt la 0,75%, dar s-a alăturat Rezervei Federale a SUA și Băncii Canadei în adoptarea unui ton prudent cu privire la impactul creșterii costurilor petrolului din cauza conflictului asupra inflației.
Yenul a ajuns la 159,61 pentru un dolar, în timp ce traderii caută orice indiciu de intervenție, ministrul japonez al finanțelor, Satsuki Katayama, afirmând mai devreme că autoritățile sunt pregătite să „ia măsurile necesare în orice moment împotriva volatilității pieței”.
„Comentariile de azi dimineață, înainte de ședința Băncii Japoniei, au fost făcute pentru a pregăti piața pentru o intervenție în cazul în care piețele vor vinde yenul ca reacție la decizia băncii centrale”, a declarat Kyle Rodda, analist financiar senior la Capital.com.
„160 pare a fi un prag critic în acest moment. În afara unor evoluții majore în război și pe piețele energetice, mai ales după decizia Fed de aseară, USDJPY pare gata să îl testeze.”
Yenul a scăzut cu peste 2% față de dolar de la izbucnirea războiului la sfârșitul lunii februarie, pe măsură ce investitorii se îngrijorează de impactul unui conflict prelungit asupra inflației și creșterii economice și se îndreaptă către dolarul american ca refugiu preferat.
Piața în ansamblu rămâne însă concentrată pe războiul din Orientul Mijlociu și începe să realizeze că conflictul se conturează a fi unul prelungit, alimentând riscul de stagflatie.
Iranul a acuzat Israelul că a lovit miercuri instalațiile sale din imensul câmp de gaze South Pars și a ripostat promițând atacuri asupra țintelor petroliere și gaziere din întreg Golful Persic, lansând rachete asupra Qatarului și Arabiei Saudite.
Loviturile asupra infrastructurii energetice au determinat creșterea cu aproximativ 1% a contractelor futures pe țițeiul american, la 97,07 dolari pe baril. Gazul natural a crescut cu peste 6%, în timp ce contractele futures pe Brent au urcat la 112,19 dolari pe baril, în creștere cu 4,5% pe zi.
În ceea ce privește acțiunile, indicele Nikkei din Japonia a scăzut cu 2,5%, în timp ce acțiunile sud-coreene au scăzut cu 1,5%. Cel mai cuprinzător indice MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific, în afara Japoniei, a scăzut cu peste 1,5%. Futures-urile europene au scăzut cu peste 1%.
„Această ultimă escaladare pare a fi un punct de cotitură pentru piețe, deoarece conflictul nu mai vizează doar știrile militare sau închiderea Strâmtorii Hormuz”, a declarat Charu Chanana, strateg șef de investiții la Saxo în Singapore.
„Acum afectează structura sistemului energetic global. Ceea ce neliniștește piețele acum este riscul crescând de stagflatie… Asta înseamnă că nu mai este doar o poveste geopolitică, ci una macroeconomică.”
Dolarul s-a apreciat pe toate fronturile, susținut și de faptul că Fed a prevăzut doar o singură reducere a ratei dobânzii în acest an, în condițiile în care banca centrală a menținut ratele neschimbate miercuri. Totuși, traderii nu mai prețuiesc pe deplin o eventuală relaxare monetară în 2026.
Indicele dolarului, care măsoară moneda americană față de alte șase valute, a crescut cu 2,5% în această lună. Indicele a fost ultima dată la 100,06, ușor mai jos după o creștere de 0,7% miercuri.
SE AȘTEAPTĂ DECIZII DE LA MAI MULTE BĂNCI CENTRALE
Într-o săptămână plină de reuniuni de politică monetară la nivel global, investitorii au analizat cu atenție declarațiile oficialilor pentru a evalua impactul războiului, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei urmând să se pronunțe mai târziu în cursul zilei.
Se așteaptă ca BCE și BoE, la fel ca BOJ, să mențină ratele dobânzilor neschimbate, dar atenția se va îndrepta către comentariile oficialilor cu privire la impactul războiului asupra inflației și creșterii economice.
Laura Cooper, strateg de investiții globale la Nuveen, a declarat că întrebarea cheie pentru factorii de decizie este dacă costurile mai mari ale energiei riscă să destabilizeze așteptările privind inflația sau dacă șocul se va dovedi, în cele din urmă, tranzitoriu.
„Creșterile ratelor dobânzilor nu pot mări oferta de petrol, ci pot doar să suprime reacția cererii la prețurile mai mari, agravând încetinirea creșterii economice. Prin urmare, o mare parte a ajustării la șocul energetic are loc în mod organic.”
| Știri BVB