“Vulnerabilităţile structurale rezultate din observaţiile transmise indică drept potenţiale categorii de factori generatori de risc lipsa de transparenţă ori transparenţa redusă şi inexistenţa unor criterii obiective în zone sensibile ale carierei magistraţilor (delegare, detaşare, numire în funcţii de conducere – interviuri şi evaluare proiect, promovare efectivă – evaluare hotărâri şi comisii), ceea ce ar permite o selecţie informală şi ar inhiba contestarea”, se arată în documentul dat publicităţii de Administraţia Prezidenţială.
O altă vulnerabilitate semnalată este legată de lipsa unor mecanisme, proceduri şi metodologii standardizate de adoptare, publicitate şi comunicare a deciziilor administrative. Există un acces limitat la înregistrări, comisii, motivări, documente de schimbare a completelor ori altor acte de administrare internă, inclusiv la cele de constituire a comisiilor de evaluare, de contestare, de organizare a concursurilor, de elaborare a subiectelor şi altele asemenea.
“O parte relevantă din observaţiile transmise accentuează necesitatea asigurării caracterului confidenţial al identităţii magistraţilor, unii dintre aceştia alegând să nu îşi devoaleze identitatea (…), motivele recurente indicând ‘teama de consecinţe’ sau ‘frica de represalii’ care ar afecta evoluţia profesională ulterioară”, precizează documentul Administraţiei Prezidenţiale.
Potrivit sursei citate, magistraţii nu solicită intervenţii directe în carierele individuale, ci restabilirea unor garanţii instituţionale legate de independenţa în desfăşurarea activităţii, cu precădere în cazul judecătorilor.
În accepţiunea generală care degajă din observaţiile transmise, percepţia magistraţilor pare a fi una de neîncredere, având resorturi în concentrarea decizională şi fragilizarea independenţei interne.
Magistraţii mai reclamă riscul unui efect descurajant, de inhibare a exercitării unor drepturi (de a candida, de a contesta) şi asupra libertăţii de exprimare, prin semnale disciplinare/instituţionale sau prin consecinţe negative asupra carierei, dar şi presiunea sistemică generată de volumul de activitate care reduce calitatea şi creşte vulnerabilitatea la erori, întârzieri şi, implicit, generează un nivel de vulnerabilitate pentru magistraţi care, în anumite situaţii, ar fi în dezacord cu propunerile conducerii, astfel de cazuri având aptitudinea de a atrage declanşarea unor anchete disciplinare.
De asemenea, neclarităţile, necorelările sau insuficienţele de ordin legislativ ar genera o presiune sistemică suplimentară, inclusiv din perspectiva instrumentelor de asigurare a integrităţii ori a resurselor umane şi logistice. Sunt incluse aici situaţia prescripţiei răspunderii penale, ineficienţa dovedită a structurilor de parchet competente să cerceteze infracţiuni comise de magistraţi, regimul dual de subordonare al poliţiei judiciare, competenţa limitată a ofiţerilor DGA, experienţa şi resursele tehnice ale acestora.
“Din ansamblul observaţiilor se poate extrage un nucleu comun, repetitiv de propuneri care vizează, în esenţă, descentralizarea puterii decizionale prin întărirea rolului colegiilor de conducere, inclusiv din perspectiva unei reprezentativităţi efective a acestora, corelat cu reducerea polilor de putere concentraţi în jurul preşedinţilor de instanţe, asigurarea reprezentativităţii efective în alegerea membrilor CSM, limitarea strictă a delegărilor şi detaşărilor, însoţite de proceduri competitive, criterii şi motivări transparente, publice şi predictibile, dar şi proceduri competitive şi transparente pentru accederea la toate funcţiile de conducere, inclusiv la funcţiile de vicepreşedinţi de instanţe şi preşedinţi de secţii”, se mai arată în concluziile raportului.
Printre cerinţele magistraţilor care au scris Administraţiei Prezidenţiale se numără şi reformarea Inspecţiei Judiciare, inclusiv prin stabilirea unor proceduri transparente, meritocratice şi predictibile de numire a inspectorilor şi de derulare a cercetărilor disciplinare, precum şi prin instituirea unui sistem efectiv de răspundere a inspectorilor, inclusiv prin raportare la finalitatea acţiunilor disciplinare exercitate, asigurarea unui management eficient al resursei umane pe tot parcursul profesional al magistratului – intrare în profesie, evoluţie, pensionare, asigurarea unui cadru normativ, instituţional şi logistic de cercetare şi judecare a infracţiunilor de corupţie în rândul magistraţilor, mecanismul actual fiind considerat nefuncţional, dar şi clarificarea şi stabilizarea cadrului normativ penal corelat cu asigurarea continuităţii completelor de judecată din secţiile penale şi cu mecanisme eficiente apte să prevină prescripţia răspunderii penale.
Printre soluţiile propuse de magistraţi se mai numără valorificarea resursei umane şi tehnice a DGA prin extinderea competenţelor ofiţerilor acesteia, precum şi clarificarea regimului poliţiei judiciare, ambele pentru a veni în sprijinul operaţionalizării şi eficientizării activităţii de urmărire penală. De asemenea, se propune restrângerea categoriilor de personal de specialitate asimilat magistraţilor, precum şi recalibrarea competenţelor instanţelor în vederea asigurării degrevării celor suprasolicitate, inclusiv prin măsuri care vizează regimul taxelor judiciare de timbru, introducerea unor noi proceduri administrativ-jurisdicţionale în anumite domenii ori recalibrarea numărului căilor de atac în anumite domenii.
Aspectele semnalate în scrisorile magistraţilor includ şi “favoruri” prin delegări/detaşări, “colegiile de conducere practic nu mai există”, “preşedinţii/vicepreşedinţii/preşedinţii de secţie sunt mici Dumnezei”; “acest mecanism (n.r. al delegărilor şi detaşărilor) este perceput ca un sistem de recompense (…) şi ca instrument de îndepărtare a unor judecători”.
Sunt relatate inclusiv situaţii verificabile prin demersuri ulterioare, precum: “Preşedinta Curţii de Apel Bucureşti a aprobat delegarea, deşi se afla în perioada de interdicţie şi în ciuda faptului că persoana respectivă avea dosare rămase în pronunţare şi instanţa de la care a plecat a rămas la un deficit de 60%.”
“Aceasta nu este o situaţie singulară, în care Curtea de Apel Bucureşti trece peste interdicţiile celor admişi direct în magistratură de a se transfera la alte instanţe, aprobând delegări pe care le prelungeşte succesiv până la expirarea celor trei ani, urmând ca atunci să li se soluţioneze favorabil cererile de transfer. Mecanismul cu delegarea este mai facil pentru că este complet lipsit de transparenţă”, mai scrie un judecător.
Preşedintele Nicuşor Dan va avea discuţii luni, la Cotroceni, cu magistraţii care doresc să vorbească deschis despre situaţia din Justiţie.
Şeful statului a adresat săptămâna trecută invitaţia de a avea o discuţie “fără limită de timp”, luni, începând cu ora 10:00, tuturor magistraţilor care vor să reclame problemele din sistem.
| Știri BVB