Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
Refuzde Dan Pălăngean Costul orar al forţei de muncă a crescut în al doilea trimestru…
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat duminică că este ”încrezător” că planul tarifar al preşedintelui…
Componenta de încetinire economică este o realitate cel puţin până în vara anului viitor, a…
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că trebuie crescută vârsta de pensionare, la toate categoriile,…
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, în privinţa reformei în administraţia publică locală că, din…
Deficitul bugetar nu poate fi mai mic de 8% în acest an, perioada de reducere…
This website uses cookies.
Read More
Administrațiile locale trebuie să devină jucători activi pe piața de capital, apreciază Gabriel Grădinescu, fost vicepreședinte ASF, într-o postare pe LinkedIn.
El a scris: “România are nevoie de soluții moderne pentru a susține dezvoltarea locală, dincolo de bugetele publice limitate și fondurile europene insuficiente. O soluție realistă și eficientă este conectarea UAT-urilor la piața de capital prin societăți de proiect (S.A.) și obligațiuni municipale.
🚩 Problemele actuale:
➡️ ADI-urile pot înființa societăți comerciale (OG 26/2000), dar nu pot emite obligațiuni pentru UAT-uri.
➡️ Legea 31/1990 și Legea 24/2017 nu sunt armonizate pentru astfel de structuri.
➡️ Distribuția egală a fondurilor atrase de ADI între UAT-uri este inechitabilă – nevoile sunt diferite.
💡 Soluția:
O societate pe acțiuni (S.A.) cu acționariat format din UAT-uri (consiliu județean, municipii, orașe, comune). Participarea fiecărui UAT în capitalul social se stabilește proporțional cu: ✅ nevoia de finanțare (GAP) ✅ plafonul legal de îndatorare (max. 30% din buget)
Societatea poate emite obligațiuni municipale, atrăgând finanțare din piața de capital, fonduri de pensii, bănci, investitori instituționali. Fondurile obținute se redistribuie proporțional cu acțiunile fiecărui UAT, pentru cofinanțarea proiectelor proprii.
🔧 Avantaje:
✔ Aliniere la legislație: OG 26/2000, Legea 31/1990, Legea 24/2017 (cu modificări minore)
✔ Acces direct la finanțare modernă, predictibilă
✔ Fiecare UAT primește cât are nevoie, nu pe criterii politice
✔ O structură viabilă, credibilă, cu susținerea piețelor financiare
📊 De ce acum?
• Inflația limitează investițiile locale
• Infrastructura are nevoie de finanțare rapidă și sigură
• Piața de capital românească oferă resurse disponibile
• ASF a simplificat reglementările pentru obligațiuni municipal.
🔵 Concluzie:
Administrațiile locale trebuie să devină jucători activi pe piața de capital.
Societățile de proiect sunt soluția realistă pentru acces la bani privați, dezvoltare sustenabilă și independență financiară.
Nu mai e timp de pierdut. Infrastructura locală are nevoie de soluții moderne. Acum.”
Potrivit domniei sale, societatea de proiect trebuie să poată fi înființată și de partenerul public (ex. ministerul de linie), care va și finanța primii 10%-20% din costul proiect (Tranșa 1); Tranșa 2 va fi finanțată de partenerii privați (de tipul băncilor comerciale acționari în proiect, devenind co-acționari împreună cu ministerul de resort) în cuantum de 30%-40%; astfel doar Statul și Băncile vor fi acționare în societatea de proiect; Tranșa 3 (cea mai mare, în valoare de 50%-60% din costul proiectului) va fi acoperită din emiterea de obligațiuni corporative, ce vor putea fi achiziționate de investitori instituționali internaționali (ex. bănci străine, companii de asigurări, fonduri suverane, fonduri de investiții pe termen lung) sau investitori naționali (fonduri de pensii private Pilon 2 sau 3, corporații, jucători naționali).
El a mai comentat: “Se recomandă includerea acestor mecanisme în OUG 39/2018, alături de condiții clare de emitere a obligațiunilor și de participare a investitorilor instituționali.