Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzPandemia provocată de COVID-19 a obligat companiile să își reevalueze prioritățile și să își accelereze eforturile de transformare pentru a genera valoare pe termen lung. Peste două treimi (68%) dintre directorii generali (CEO) provenind din cele mai mari companii ale lumii intenționează să realizeze o investiție majoră în date și tehnologie în următoarele 12 luni, în timp ce 61% plănuiesc să implementeze o inițiativă importantă de transformare în aceeași perioadă, potrivit studiului global EY CEO Imperative Study 2021.
În asigurarea succesului proiectelor de transformare, un loc central îl ocupă factorul uman, 68% dintre respondenți menționând că cel puțin una dintre prioritățile lor de transformare este legată de importanța oamenilor, de cultivarea talentelor și cultura organizațională.
„Transformarea digitală a companiilor, cu schimbări fundamentale la nivelul modelelor de afaceri și de operațiuni, se află de mulți ani pe agenda directorilor generali. Pandemia a mutat însă acest imperativ din categoria planurilor importante în cea a planurilor urgente. Pe mai departe, liderii trebuie să capteze oportunitățile emergente de creștere pentru companiile lor pentru a-și consolida poziția competitivă. Este nevoie nu doar de o strategie bine definită, ci și de curajul de a regândi întreaga organizație cu obiectivul clar de a crea valoare pe termen lung”, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Studiul, care a analizat rata de creștere a veniturilor companiilor de-a lungul întregii perioade de pandemie, înainte, la apogeu și perspectivele pentru următorii trei ani, identifică trei grupuri distincte de companii, cu prioritățile și perspectivele lor de creștere :
În acest context, în timp ce companiile prospere profită deja de oportunitatea creată, cei din categoriile companiilor care supraviețuiesc și al celor care abia se mențin la același nivel trebuie să acționeze imediat pentru a evita să piardă și mai mult teren.
Pe măsură ce reglementările privind securitatea și confidențialitatea datelor intră în prim-planul dezbaterii publice, discrepanța dintre capabilitățile tehnologiilor inteligente și ceea ce sunt dispuși oamenii să permită acestor inovații să facă cu datele lor menține gradul de neîncredere la un nivel considerabil. Doar 34% dintre respondenți au afirmat că se bucură de încrederea clienților lor în privința administrării datelor, subliniind necesitatea ca directorii generali și conducerile executive să verifice cu atenție procesele care vizează colectarea, gestionarea și utilizarea datelor și să încurajeze transparența față de clienți și față de ceilalți actori interesați. Nerezolvarea acestei probleme poate limita creșterea, încetini inovația și frâna eforturile de transformare.
În pofida acestei discrepanțe, 88% dintre respondenți au declarat că utilizarea științei datelor pentru a anticipa și a satisface nevoile clienților va reprezenta unul dintre principalii diferențiatori în următorii cinci ani. În același timp, 87% dintre respondenți consideră că oferirea unor experiențe bazate pe date le va crește avantajele competitive. Pe termen scurt, 41% dintre respondenți consideră că inteligența artificială și știința datelor necesită o atenție sporită din partea conducerilor executive în următoarele 12 luni.
Deși inovația digitală a constituit principalul vector de transformare și cea mai importantă zonă de interes pentru generarea creșterii, au existat diferențe semnificative la nivelul sectoarelor. Cea mai notabilă este în cel al energiei, în care mai puțin de o treime dintre respondenți (32%) consideră că transformarea digitală este prioritară. În schimb, respondenții din sectorul energiei acordă mai multă atenție schimbărilor climatice și riscului geopolitic. În sectorul financiar, puțin peste jumătate dintre respondenți (51%) acordă prioritate digitalului, iar două treimi (67%) pun accent pe securitatea cibernetică.
Una dintre cele mai pronunțate diferențe se înregistrează în direcția generării valorii pe termen lung, care este considerată principala preocupare de 69% dintre respondenții din sectorul producției, față de doar 17% din respondenții din sectorul tehnologic.
Conform studiului, 87% dintre respondenți consideră că, în următorii cinci ani, crearea de valoare pe termen lung pentru toți actorii implicați va fi bine primită și recompensată de piață, în timp ce 91% cred că noile modele de afaceri vor încorpora tot mai mult aspecte ale economiei circulare.
În plus, majoritatea respondenților estimează că va exista un standard global pentru măsurarea și raportarea creării de valoare pe termen lung, iar 80% cred că organizația lor va face demersuri importante pentru a integra în propriile operațiuni aspectele legate de mediu, responsabilitate socială și guvernanță corporativă (ESG). Cu toate acestea, analiza răspunsurilor în raport cu dimensiuni cheie ale valorii pe termen lung, de exemplu cea socială, umană, financiară și cea legată de clienți, a relevat o discrepanță clară între „a spune” și „a face” sau între intenție și execuție.
Studiul a constatat că liderii se confruntă cu deficite importante de capacitate și execuție în acțiuni care nu se ridică la înălțimea intențiilor în ceea ce privește generarea de valoare pe termen lung, în modificarea structurilor organizaționale astfel încât să nu mai inhibe agilitatea și într-un ritm lent de investiții în ecosistemele care limitează rezistența la șocuri.
Pentru le rezolva, va fi necesară o strategie care să se concentreze asupra a trei vectori de valoare interconectați:
Acordând prioritate acestor vectori ai valorii, directorii generali își pot reorienta organizațiile în jurul unei culturi bazate pe transformare continuă și să își configureze companiile astfel încât să își depășească concurenții pe termen scurt, mediu și lung.
***
Studiul global EY CEO Imperative 2021 a fost conceput și elaborat de EYQ, un think tank global al EY. EYQ generează noi cunoștințe de specialitate prin reunirea mediului de afaceri, a sectorului public și a mediului academic, având drept scop reformarea concepțiilor învechite, modificarea percepțiilor și încurajarea schimbării.
Concluziile studiului se bazează pe interviuri cu 305 de directori generali din toată lumea, care conduc companii incluse în clasamentul Forbes Global 2000. Forbes Insight a desfășurat activitatea de intervievare în perioada octombrie – decembrie 2020.
Acest material face parte din seria EY CEO Imperative, care oferă răspunsuri și măsuri de importanță critică, menite să ajute directorii generali să regândească viitorul organizațiilor lor. Pentru mai multe informații cu privire la această serie, vizitați ey.com/ceoimperative.
Bangkok, Thailanda, este orașul numărul 1 pentru Generația Z, în parte datorită scorurilor sale ridicate…
Canada a eliminat vineri multe dintre tarifele de retorsiune impuse SUA, marcând un pas semnificativ…
Cancelarul german Friedrich Merz a descris eforturile de a ajunge la un acord de pace…
Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat sâmbătă, la simpozionul anual al Rezervei Federale…
Importurile de țiței rusesc ale Reliance au crescut de la 3% înainte de războiul din…
Un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu de scurtă durată la centrala nucleară…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Este usor de constatat ca acesti “specialisti” nu au nicimacar curiozitatea sa deschida un DEX (oricare editie!) si sa citeasca macar atat:
ecosistem s.n. [At: DER / Pl: ~e / E: fr. écosystème] - Ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici;
din care:
biotop s.n. [At: DEX2 / P: bi-o~ / Pl: ~uri / E: eng. biotope] - Mediu
geografic unde trăiește un grup de plante și animale în condiții omogene;
biocenoză s.f. [At: DEX2 / P: bi-o~ / Pl: ~ze / E: fr. biocénose] - Asociație
de plante și animale care se află într-un echilibru dinamic dependent de mediu.
ADN s.n. Denumire prescurtată a acidului dezoxiribonucleic. [Pr.: adené. – din fr. A.D.N.] - Component principal al aparatului genetic constituit din două lanțuri de polinucleotide, unite prin legături de hidrogen.
Astfel de indivizi ma fac sa-mi aduc aminte (chiar din ce in ce mai des in ultima vreme!) de gandurile asternute intr-o scriere de catre un renumit profesor si lingvist roman care a avut urmatoarea dubla revelatie - citez:
“- Oare cum au trecut oamenii astia de Bacalaureat?!
- Asta este genul de oameni care s-au cocotat pe pozitii mult mai inalte decat teancul de carti pe care l-au citit in viata.”