Update articol:

Adrian Codirlașu, AAFBR: Consecințele OUG 114 – creșterea ratei inflației, creșterea primei de risc a României, creșterea importurilor de gaze rusești, scăderea puternică a BVB

Ordonanța de Urgență 114/2018 (care introducea taxe suplimentare pentru bănci, companii din domeniul energetic, din industria telecomunicațiilor precum și condiții de operare extrem de dificile pentru administratorii fondurilor de pensii private Pilon II) a fost o experiență neplăcută pentru toate părțile implicate, dovada fiind numeroasele modificări ulterioare precum și consecințele negative asupra economiei, consideră Adrian Codirlașu, CFA, Phd , Vice-Președinte AAFBR, Președinte CFA România, într-un articol publicat în Newsletterul AAFBR.

Acesta enumeră consecințele OUG 114: − Creșterea ratei inflației, România înregistrând de la începutul anului, lună de lună, cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană. De asemenea, ultima proiecție a ratei inflației realizată de BNR, de 4,2% pentru trimestrul 4 2019, arată ca inflația din România va rămâne în continuare cea mai ridicată din Uniunea Europeană. OUG 114 a introdus taxe indirecte (pe cifra de afaceri) atât în sectorul energetic, cât și în industria telecomunicațiilor, iar taxele indirecte, mai devreme sau mai târziu, însă întotdeauna, se reflectă în prețurile finale.

− Creșterea primei de risc a României, prima de risc care este observabilă atât în deprecierea leului, începând cu decembrie 2018, cât și în ratele de dobândă la care se finanțează statul – unele dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Prin modul dicreționar și fără nicio consultare prealabilă prin care a fost adoptată OUG 114, cum menționa Bloomberg, ordonanța “a reamintit investitorilor cât de riscante sunt de fapt piețele emergente”.

− Putea conduce la modificarea de către agenția de rating Standard & Poor’s a perspectivei rating-ului de la “neutru” la “negativ”, în condițiile în care România are ultima treaptă de rating recomandat investițiilor (BBB-). Doar perspectiva de modificare semnificativă a OUG 114 a condus la menținerea de către S&P a perspectivei stabile de rating suveran.

− Creșterea importurilor de gaze rusești, cu consecințe asupra deficitului comercial – în primul trimestru al anului 2019, România a înregistrat cel mai mare deficit comercial din 2008 încoace, o mare parte din acest deficit provenind din importul de gaze rusești.

 − Scăderea puternică a Bursei de Valori București. De exemplu, indicelui BET i-a luat 6 luni recuperarea pierderii înregistrate, în condițiile anulării unor părți esențiale din ordonanța. De menționat ca 10 din cele 16 companii componente ale indicelui BET erau afectate de OUG 114 în formă sa inițială.

Adrian Codirlașu trece în revistă măsurile OUG 114 și cum au fost ele modificate:

„Sectorul energetic

 OUG 114 a introdus taxa pe cifra de afaceri de 2% penstru companiile care activează în domeniul energiei electrice și a gazelor naturale, concomitent cu plafonarea prețurilor pentru consumatorii individuali. Aceste măsuri au capacitatea de a reduce substanțial profitabilitatea companiilor din sectorul energetic în două moduri: în primul rând impactul direct al taxei, iar în al doilea rând prin reducerea investițiilor, decapitalizare și implicit reducerea posibilităților viitoare de creștere și chiar de generare de producție la nivelurile actuale.

 Consecințe: cum producția internă și investițiile în acest sector au devenit mai puțin rentabile, companiile s-au orientat către importuri (de gaz rusesc), deficitul comercial al României în primul trimestru al anuluii 2019 fiind cel mai mare de după 2008. Însă este adevărat că acest deficit se raportează la un alt nivel de PIB (mai ridicat).

 Prin OUG 19/2019 au fost aduse modificări în ceea ce privește plafonarile de prețuri și taxa pe cifra de afaceri în sectorul energetic. Astfel a fost eliminată taxa pe cifra de afaceri pentru producția de energie pe bază de cărbune. Fiind exclusă taxa doar pentru o anumită componentă a pieței energetice, există riscul de contestare a acestei măsuri pe legislația europeană privind competiția. De asemenea, în ceea ce privesc prețurile administrate, acestea au rămas valabile doar pentru consumatorii casnici și pentru producția locală. Mai mult, noua ordonanța prevede livrarea cu prioritate a producției interne (de gaze naturale) către consumatorii individuali. Consecințele acestor măsuri sunt: stimulente reduse pentru companii de a investi în dezvoltarea producției locale, datorită penalizării prin preț a vânzării producției locale. Astfel companiile sunt stimulate să importe gazul natural, fapt deja observat în primele luni ale anului. Mai mult, taxa pe cifra de afaceri va acționa în sensul creșterii prețurilor, orice taxă indirectă mai devreme sau mai târziu este incorporată în prețul de vânzare al produselor. Cum prețurile sunt plafonate pentru consumatorii individuali, probabil acestea vor crește pentru consumatorii industriali. Prin urmare, se manifestă un efect de rundă a doua asupra ratei inflației, prin majorarea prețurilor producției industriale.

Sectorul telecomunicațiilor

 OUG 114 a introdus taxe pe cifra de afaceri pentru companiile care își desfășoară activitatea în domeniul telecomunicațiilor de 3%. La aceasta se mai adaugă taxe între 2% și 4% din cifra de afaceri pentru companiile care prelungesc licențele actuale de telefonie mobilă sau achiziționează licențe noi. Pe lângă impactul direct asupra profitabilității acestor companii, va exista probabil și un efect de rundă a doua asupra veniturilor acestor companii cauzat de reducerea/stoparea investițiilor precum și posibilitatea renunțării la reînoirea licențelor 3G de telefonie mobilă de către unele companii (și revenirea la licențele 2G). Acest fapt poate avea un efect de reducere consistentă a calității serviciilor de telefonie mobilă în România.

Consecințe: Companii din domeniul telecomunicațiilor au majorat tarifele (taxele indirecte întotdeauna sunt transferate în prețul final) iar o companie a anunțat că investigheaza oportunitatea retragerii din România.

Prevederile referitoare la sectorul telecomunicațiilor din OUG 114 nu au suferit modificări, încă. Însă autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor, ANCOM, a menționat că în cazul în care OUG 114 nu suferă modificări, în sensul abgrogarii prevederilor referitoare la sectorul telecomunicațiilor, licitația de alocare a licențelor 5G riscă să nu poată fi organizată.

 Sectorul bancar

 OUG 114 a introdus taxarea sistemului bancar funcție de abaterea indicilor de piață monetară ROBOR 3M și ROBOR 6M față de un nivel ales arbitrar, fără nicio legătură cu fundamentele macroeconomice, la 2%; rata de taxare anuală putând merge până la 2% din activele băncilor.

Această abordare a creat practic un conflict între obiectivele Băncii Naționale a României. Băncile centrale din Uniunea Europeană au ca obiectiv stabilitatea prețurilor, iar ca instrument principal rata de dobândă de politică monetară, transmiterea politicii monetare realizându-se prin intermediul pieței monetare. De asemenea, băncile centrale mai au un obiectiv și anume stabilitatea financiară. În România, sistemul bancar este principala infrastructură financiară a țării și deci esențială pentru asigurarea stabilității financiare.

Practic, prin legarea taxării sistemului bancar de ratele de dobândă, cele două obiective ale băncii centrale au devenit antagonice. Banca centrală a pierdut multe grade de libertate în posibilitatea de folosire a ratelor de dobândă în combaterea inflației, având practic de ales între ținta de inflație și stabilitatea financiară. Așa cum a remarcat și Banca Națională a României, eficacitatea politicii monetare a scăzut, și implicit s-a redus capacitatea băncii centrale de a menține stabilitatea prețurilor.

Mai mult, taxa crea o probema de profitabilitate pentru sectorul bancar și conducea la decapitalizarea acestuia. În plus, conform unui studiu de impact realizat de către Bancă Națională, taxa bancară ar fi condus la o reducere (cumulată) a creșterii PIB în 2019 și 2020 cu până la 1.7 puncte procentuale.

 Taxa asupa sectorului bancar a fost și pricipala cauza menționată de agenția S&P cu potențial de reducere a rating-ului suveran.

Apoi, prin OUG 19/2019 taxa pe activele bancare, a fost redusă de la o valoare de 1,2% (la valoarea din martie a indicelui ROBOR) la 0,4% pentru băncile cu o cotă de piață de peste 1% și la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață sub 1%. Mai mult, OUG prevede faptul că în cazul în care taxa într-un anumit an este superioară profitului realizat de bancă subiect al taxei pe active, taxa nu poate depăși nivelul profitului. De la aplicarea acestei taxei sunt excluse activele care au legătură cu administrația publică (ex. titluri de stat), tranzacțiile de pe piața interbancară, tranzacțiile cu Banca Națională a României precum și numerarul aflat în bănci. Această taxă poate fi redusă în cazul în care creditele neguvernamentale acordate de la un an la altul se majorează, precum și în cazul în care banca reduce marja dintre dobânzile active și cele pasive în lei.

Tot OUG 19/2019 introduce un nou indice de rată de dobândă (IRCC) aplicabilă creditelor acordate persoanelor fizice. Acest indice se calculează, zilnic, ca medie ponderată în funcție de volumul tranzacțiilor de pe piața monetară . Cum cea mai mare parte a tranzacțiilor pe piața monetară sunt realizate pe scadențe scurte (de la overnight la o săptamână), indicele IRCC este puternic influențat de ratele de dobândă pe termene foarte scurte. Insă ratele de dobândă pe termene scurte depind în special de situația lichidității în piața monetară. Ca urmare, aceste rate sunt foarte volatile și prin prin modul de calcul al indicatorului, aceasta volatilitate ridicată este transmisă către IRCC.

Pensiile private

În ceea ce privește Pilonul II de pensii private, prevederile OUG ar fi condus la naționalizarea de-facto a fondurilor private de pensii prin eliminarea de pe piață a societăților de administrare. Ulterior au fost emise acte normative care ar fi facilitat trecerea în administrare (de către instituțiile statului) a activelor adunate în Pilonul II de pensii.

Situația de naționalizare de facto a fondurilor private de pensii era cauzată de combinația a două măsuri: reducerea drastică a veniturilor administratorilor de fonduri private de pensii și majorarea exponențială a cerințelor de capital a administratorilor fondurilor de pensii private Pilon II.

 Reducerea veniturilor administratorilor s-a realizat prin plafonarea la 1% (de la maxim 2,5%) a comisionului aplicat contribuțiilor lunare. Însă cea mai mare parte a acestui comision este direcționată către instituții ale statului: 0,5% este direcționat către Casa Națională de Pensii, iar 0,2% către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Astfel administratorul fondului de pensii Pilon II rămâne doar cu 0,3% din comisionul aplicat. Din acest comision trebuie să suporte cheltuielile de administrare, precum și costul tranzacțiilor necesare în administrarea portofoliului fondului de pensii.

Mai mult, în ceea ce privește comisionul anual de administrare, acesta este legat de rata inflației, rata care a înregistrat o volatilitate ridicată în ultimii ani. Însă în situația de majorare a ratei inflației, scad randamentele fondurilor de pensii și prin urmare scade comisionul anual de administrare perceput. Motivul este faptul ca aproape 70% din portofoliile fondurilor de pensii sunt investite în instrumente purtătoare de dobândă fixă (în special titluri de stat). În cazul majorării ratei inflației, curba de randament se va deplasa în sus (ratele de dobândă vor crește). Prin urmare, marcarea la piață a portofoliului de obligațiuni deținut de fondurile de pensii va conduce la o pierdere de valoare. O soluție de scădere a impactului ratei inflației asupra randamentului fondurilor de pensii este reducerea expunerii acestora de pe România și diversificarea internațională (și implicit valutară) pe instrumente purtătoare de dobândă (această diversificare internațională ar aduce și un plus de randament din conversia valutară, având în vederea trendul de depreciere al leului).

Cerințele de capital au fost crescute exponențial, conform OUG ajungând și la 10% din contribuții.

Combinarea celor două măsuri avea potențialul de a face activitatea administratorilor de fonduri neviabilă economic și să conducă la eliminarea de pe piață a acestora.

Mai mult, printr-o noua OUG, Guvernul stabilit cine le va administra (special), în cazul care administratorii se retrag de pe piață—și anume o instituție publică (Fondul de Garantare). De asemenea, printr-o altă ordonanță deurgență, Guvernul a făcut opționale contribuțiile la Pilonul de pensii. Insă această măsură a avut un efect extrem de mic în mutarea contribuțiilor de la Pilonul II la Pilonul I. Ceea ce era de așteptat având în vedere că cel care opta pentru Pilonul I primea “puncte de pensie” (puncte care sunt stabilite prin lege, însă nimeni nu poate garanta că acele legi vor mai fi în vigoare peste 20-30 de ani) comparativ cu, în cazul Pilonului II, unități de fond individuale, care sunt proprietatea participantului și produc randament pentru acesta.

Apoi, Guvernul a adoptat Ordonată de urgență 38/2019 prin care reduce cerințele de capital, de la până la 10% din contribuțiile totale la 8% din contribuțiile din anul anterior. Astfel, față de situația actuală, capitalul administratorilor fondurilor de pensii Pilon II aproape se dublează. În condițiile în care riscul din portofoliile fondurilor a rămas același.

Însă capitalul poate scădea dacă riscul din portofoliul fondurilor de pensii Pilon II este majorat… De asemenea, prin această nouă ordonanță de urgență mai sunt introduse stimulente în sensul reducerii cerințelor de capital în cazul în care fondurile investesc în parteneriate publice-private.

 Însă, dacă din parteneriatul public-privat rezultau obligațiuni sau acțiuni cotate, acestea puteau fi achiziționate de către fondurile de pensii și conform legislației actuale. Este adevărat, fără un beneficiu la cerința de capital. Însă, mai este o posibilitate, și anume investiții în acțiuni necotate (permise de noua ordonanță). Aceste instrumente sunt foarte riscante și greu de evaluat (nefiind disponibil un preț public). În cazul investițiilor în aceste instrumente (acțiuni necotate) practic s-ar ajunge la o situație atipică, contraintuitiva, invers față de ceea ce susține teoria financiară:și anume atunci când este crescut riscul, scade cerința de capital. Și nu ar fi în favoarea contributorilor la Pilonul II de pensii.

 Însă, probabil, zilele OUG 114 sunt numărate”.