Aflat la Bucea, Antonio Guterres cere Moscovei să coopereze cu CPI

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut Moscovei joi, în timpul unei vizite în suburbiile Kievului, scena unor execuţii sumare imputate de ucraineni forţelor ruse, să coopereze cu ancheta Curţii Penale Internaţionale (CPI) asupra unor posibile crime de război, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Când vedem acest loc oribil, văd cât de important este să avem o anchetă completă şi să stabilim responsabilităţi”, a declarat Guterres la Bucea. “Cer Rusiei să accepte să coopereze cu CPI”, a adăugat secretarul general al ONU.

La 2 aprilie, la Bucea, jurnalişti de la AFP au descoperit o stradă presărată cu cadavre. ONU a documentat “moartea a 50 de civili, inclusiv a unora prin execuţii sumare”, după o misiune în acest oraş la 9 aprilie.

La Borodianka, altă localitate de la periferia Kievului, Guterres a calificat războiul drept “absurditate în secolul al XXI-lea”, în faţa clădirilor aflate în ruină.

“Îmi imaginez familia mea în una din aceste case astăzi distruse şi înnegrite, îmi văd nepoţelele alergând în panică”, a spus el, înainte de a adăuga: “Niciun război nu este acceptabil în secolul al XXI-lea”.

Guterres a efectuat prima sa vizită în Ucraina de la începerea conflictului şi urma să-l întâlnească pe preşedintele Volodimir Zelenski în cursul după-amiezii.

Această vizită intervine la două zile după vizita sa la Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a cerut Rusiei să colaboreze cu ONU pentru a permite evacuarea civililor din zonele bombardate.

Aceste regiuni, în sudul şi estul ţării, asupra cărora se concentrează în prezent ofensiva rusă, erau supuse joi unor bombardamente intense.

“Inamicul îşi intensifică ofensiva. Ocupanţii efectuează lovituri practic în toate direcţiile, cu o activitate intensă în special în regiunile Harkov şi Donbas”, a indicat Statul Major ucrainean într-un comunicat difuzat în cursul dimineţii.

Potrivit lui, armata rusă încearcă să împiedice transferul forţelor ucrainene din nord spre est.

Ministerul rus al Apărării a indicat, la rândul său, că ar fi distrus în cursul nopţii cu “rachete de înaltă precizie” două depozite de armament şi de muniţii în regiunea Harkov şi că ar fi efectuat lovituri aeriene asupra a 67 de obiective militare ucrainene.

Acesta a acuzat forţele ucrainene că ar fi lovit miercuri seara “cu rachete balistice Tocika-U şi rachete de alt tip cartiere de locuit din centrul oraşului Herson”, în sudul Ucrainei.

Administraţia locală rusă a declarat joi că vrea să introducă în acest oraş de coastă – singurul asupra căruia ruşii au preluat controlul complet – rubla în locul grivnei ucrainene începând de la 1 mai.

În oraşele bombardate, pompierii ucraineni aleargă de la un incendiu la altul, ca la Harkov, unde mai mult de 2.000 de clădiri au fost avariate sau distruse de flăcări, potrivit lui Evgheni Vasilenko, purtător de cuvânt al serviciilor regionale de urgenţă ucrainene.

Comandantul forţelor aeriene ucrainene a apreciat joi că lansatoarele de rachete furnizate de occidentali au o rază de acţiune insuficientă pentru a “atinge avioanele ocupantului, care aruncă bombe asupra oraşelor noastre de la altitudinea de 8 km şi chiar mai mult”.

“Ne trebuie sisteme antiaeriene cu rază medie şi lungă de acţiune” şi “avioane de vânătoare moderne” , a declarat Mikola Oleşciuk pe Telegram.

Marea Britanie ceruse miercuri aliaţilor Ucrainei să dea dovadă de “curaj”, majorându-şi ajutorul militar, argmentând că războiul în Ucraina este “războiul nostru” şi victoria Kievului un “imperativ strategic pentru noi toţi”, notează AFP.

“Arme grele, tancuri, avioane – căutând în stocurile noastre, accelerând producţia – trebuie să facem toate astea”, a afirmat miercuri seara la Londra ministrul britanic de externe Liz Truss.

Livrările de arme Ucrainei “ameninţă securitatea” europeană, a apreciat joi Kremlinul. În ajun, preşedintele rus Vladimir Putin avertizase din nou împotriva oricărei intervenţii externe în conflict, promiţând o ripostă “rapidă şi fulgerătoare”.