Africa este viitorul multilateralismului (opinie Mark Malloch-Brown)

NEW YORK – „Nu pare să avem valori comune asupra cărora să fim de acord cu toții, nici obiective comune la care aspirăm cu toții.” Președintele Ghanei, Nana Akufo-Addo, a pus punctul pe i când a făcut această observație în timpul discursului său recent de la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Într-un moment în care crizele interconectate escaladează, ordinea internațională pare tot mai fracturată și există o incertitudine profundă cu privire la rolul ONU în sine. Unde putem găsi impulsul și direcția necesare restabilirii multilateralismului?

Răspunsul la această întrebare necesită o înțelegere mai profundă a atitudinilor, preocupărilor și speranțele oamenilor din întreaga lume. În acest scop, Open Society Foundations, organizația filantropică pe care o conduc, a condus recent unul dintre cele mai mari studii ale opiniei publice globale efectuate vreodată. Barometrul nostru Open Society a chestionat peste 36.000 de oameni dintr-un grup divers de 30 de țări care reprezintă aproximativ două treimi din populația lumii.

Răspunsurile aruncă o lumină asupra valorilor și obiectivelor unificatoare care lipsesc în mod evident din sistemul de guvernare globală de astăzi. Ei arată că oamenii din întreaga lume încă au încredere în democrație, dar într-o epocă de criză și inegalități, doresc ca aceasta să aducă îmbunătățiri tangibile în propriile lor vieți.

Cifrele din Africa au fost deosebit de izbitoare. Opt din cele 30 de țări analizate – Egipt, Etiopia, Ghana, Kenya, Nigeria, Senegal, Africa de Sud și Tunisia – se află pe acest continent. Desigur, răspunsurile au variat semnificativ la unele întrebări, reflectând diferite circumstanțe istorice și politice. De exemplu, 63% dintre egipteni cred că regimul militar este o modalitate bună de a conduce o țară, comparativ cu 40% dintre etiopieni și doar 20% dintre senegalezi. În același timp, o proporție și mai mare de egipteni tânjește după democrație; evident, ei nu sunt siguri dacă scurtul lor experiment democratic ar putea fi considerat un succes.

În special, în timp ce majoritatea respondenților din cele 30 de țări pe care le-am chestionat și-au exprimat sentimente de insecuritate și inechitate, aceste sentimente au fost cele mai pronunțate în Africa. În mod similar, respondenții de pe continent au fost printre cei mai îngrijorați de impactul negativ al schimbărilor climatice asupra vieții și mijloacelor lor de existență. În Kenya și Etiopia, de exemplu, 83% dintre respondenți și-au exprimat astfel de îngrijorări.

Dintre cele cinci țări în care sondajul nostru a constatat cea mai mare teamă că tulburările politice vor duce la violență în anul următor, patru au fost în Africa: Kenya, Africa de Sud, Nigeria și Senegal. Respondenții africani au fost, de asemenea, cei mai predispuși să spună că inegalitatea dintre țări este o provocare mai mare acum decât era în 2022. Acest sentiment a fost cel mai puternic în Etiopia, Kenya și Senegal, dar toate cele opt țări africane se aflau în jumătatea superioară a acestui grafic.

De asemenea, în timp ce majoritatea respondenților din majoritatea țărilor împărtășeau anumite opinii cu privire la necesitatea schimbărilor globale, acele majorități au fost în general cele mai mari din Africa. De exemplu, respondenții africani, în frunte cu cei din Nigeria și Kenya, au fost cei mai înclinați să spună că „drepturile omului reflectă valorile în care cred” și printre cei mai probabil să fie de acord că „instrumente precum interdicțiile de călătorie și înghețarea conturilor bancare sunt modalități utile de a-i aduce în fața justiției pe cei care încalcă drepturile omului.”

Africanii, mai mult decât respondenții de pe alte continente, au fost de acord că țările ar trebui să deschidă rute mai sigure și legale pentru refugiați. Ei au susținut cu fermitate reechilibrarea instituțiilor internaționale, mulți susținând ca țările cu venituri mai mici să aibă un cuvânt mai mare de spus în luarea deciziilor la nivel mondial. Șapte dintre cele zece grupuri naționale care susțin cel mai mult afirmația „țările cu venituri mari ar trebui să dea mai mulți bani Băncii Mondiale” erau din Africa.

Luate împreună, aceste rezultate sugerează că Africa este aidoma restului lumii – cu atât mai mult. Având în vedere că acest continent se află în prima linie a așa-numitei „policrize”, africanii experimentează presiunile sale mai repede decât majoritatea. Dar este cel mai probabil să îmbrățișeze soluțiile necesare, cum ar fi reforma structurilor globale de guvernanță și arhitectura financiară internațională, stabilizarea interdependenței haotice de astăzi și realizarea de noi investiții masive în dezvoltarea durabilă.

La nivel global, sondajul sugerează că oamenii sunt mult mai proactiv înclinați în așteptările lor față de multilateralism decât liderii lor politici. Ei doresc soluții internaționale eficiente la problemele stringente din viața lor. Nicăieri acest lucru nu este mai adevărat decât în Africa.

Pentru cei dintre noi care caută viitori campioni și idei pentru reformă multilaterală, este clar că trebuie să privim dincolo de suspecții obișnuiți – guvernele occidentale care își protejează cu zel puterea și privilegiile – și, în schimb, să ne folosim de izvorul Sudului Global. Aici se află viitorul.

Autorul:

Mark Malloch-Brown, fost secretar general adjunct al Națiunilor Unite și copreședinte al Fundației ONU, este președintele Open Society Foundations.

Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic

Copyright: Project Sindicat, 2023.