Agenda 2030 – bilanț nefavorabil după prima jumătate a acestui deceniu (Andrei Rădulescu)

de Andrei Rădulescu

Economia mondială s-a confruntat cu multiple șocuri și provocări pe parcursul ultimilor ani, inclusiv pandemia coronavirus, tensiunile geo-politice și confruntările comerciale. În acest context, am asistat la ample modificări din perspectiva priorităților de politică economică pe termen scurt, atât în țările dezvoltate, cât și la nivelul statelor emergente și în dezvoltare. Prin urmare, viteza implementării Agendei 2030 (de Dezvoltare Durabilă) (lansată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în 2015) a fost încetinită în ultimele trimestre.

Pe de o parte, consecințele celei mai severe crize sanitare mondiale din ultimul secol și ale intensificării tensiunilor geo-politice (după declanșarea evenimentelor din Ucraina) sunt extrem de vizibile din perspectiva ritmului lent de evoluție a activității economice și dinamicii nesustenabile a datoriei publice. Prin urmare, marja de manevră a autorităților responsabile cu implementarea politicilor economice s-a diminuat semnificativ, cu impact la nivelul deciziilor de alocare de resurse pentru Agenda 2030.

Totodată, persistența conflictelor militare și decalajul între retorică și acțiune sunt factori care determină o alocare redusă pentru contracararea modificărilor climatice pe plan mondial. În acest context, fenomenele meteorologice adverse continuă să se intensifice, afectând procesele de creștere și dezvoltare economică.

Astfel, în 2024 aproximativ 700 de milioane de oameni trăiesc în condiții de sărăcie extremă (sub 2,15 dolari pe zi), potrivit datelor Băncii Mondiale. De asemenea, 3,5 miliarde de persoane (nivel apropiat de cel înregistrat în 2019, anul de dinainte de incidența COVID-19) au avut venituri inferioare pragului de 6,85 dolari pe zi în acest an, considerat drept limita de sărăcie pentru țările cu venituri medii. În acest context, experții instituției financiare internaționale au atras recent atenția cu privire la faptul că eradicarea sărăciei extreme pe mapamond s-ar putea prelungi pe mai multe decenii, dacă nu se vor intensifica eforturile decidenților de politică economică.

Pe de altă parte, peste 1,2 miliarde de persoane (cu precădere din Asia de Sud și Africa sub-sahariană) se confruntă cu consecințele intensificării incidenței fenomenelor meteorologice adverse (inundații, secetă, caniculă, ciclon), potrivit estimărilor Băncii Mondiale. În acest context, instituția financiară a majorat alocările pentru contracararea modificărilor climatice în anul 2024, la un nivel record de 43 de miliarde de dolari.

Totodată, în 2024 a persistat inegalitatea de gen la un nivel ridicat pe mapamond, cel puțin din perspectiva ratei de participare pe piața forței de muncă: niveluri de aproximativ 80% pentru bărbați și 50% pentru femei. Acest decalaj este mai ridicat la nivelul țărilor din categoria veniturilor medii inferioare (aproximativ 80%, respectiv 40%), conform statisticilor Băncii Mondiale.

Țările cu venituri mici și medii sunt cele mai afectate de șocurile mondiale din ultimii ani și consecințele acestora. Acest aspect este reflectat și de tendința de creștere a datoriei externe a acestor economii, cu peste 1 trilion de dolari (peste 14%) între 2019 și 2024, la nivelul record de 8,84 trilioane de dolari, potrivit estimărilor elaborate de Banca Mondială și reprezentate în graficul de mai sus.

Această tendință ar putea continua pe termen mediu, dată fiind deteriorarea ritmului anual potențial de evoluție a activității economice în țările cu venituri mici în perioada post-pandemie (cel puțin din perspectiva comparativă cu deceniul de dinainte de incidența crizei sanitare).

Nu în ultimul rând, experții instituției financiare internaționale de la Washington subliniază faptul că pentru accelerarea implementării Agendei 2030 sunt necesare măsuri în direcția ameliorării calității reglementării mediului de afaceri (cu accent pe componente precum concurența, insolvența și taxarea), dar și pentru îmbunătățirea eficienței serviciilor publice pe plan mondial.