Alegeri prezidenţiale şi parlamentare, astăzi, în Turcia; președintele Erdogan se confruntă cu cea mai mare amenințare la adresa guvernării sale de 20 de ani

• Țara de 85 de milioane de locuitori are atât alegeri prezidențiale, cât și  parlamentare, astăzi, 14 mai.

• Pentru președinție,  – unde lupta se așteaptă să fie strânsă – dacă niciun candidat nu câștigă mai mult de 50%, votul are loc două săptămâni mai târziu.

• Președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdogan, se confruntă cu cel mai dur test de până acum, după două decenii la putere.

Milioane de turci merg astăzi, la urne, în ceea ce se preconizează a fi cele mai importante alegeri din Turcia din ultimele două decenii, și unele ale căror rezultate vor avea implicații cu mult dincolo de propriile granițe.

Țara cu 85 de milioane de oameni organizează atât alegerile prezidențiale, cât și cele parlamentare pe 14 mai. Pentru președinție – unde lupta se așteaptă să fie apropiată – dacă niciun candidat nu câștigă mai mult de 50%, votul va avea loc două săptămâni mai târziu.

Președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdogan, se confruntă cu cel mai dur test de până acum după două decenii la putere, întâmpinând furia publicului din cauza înrăutățirii condițiilor economice și a răspunsului lent al guvernului la o serie de cutremure devastatoare din februarie, care au ucis peste 50.000 de oameni.

Oponentul său principal, Kemal Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, de la Partidul Popular Republican (CHP), de centru-stânga, candidează ca un candidat de unitate, reprezentând șase partide diferite care doresc toate să-l vadă scos pe Erdogan de la putere.

Într-o evoluție care poate schimba jocul politic, unul dintre cei patru candidați la președinție, Muharrem Ince, s-a retras, joi,  din cursă. Fost membru CHP, el a fost criticat pentru că a împărțit votul opoziției într-un mod care ar putea afecta șansele lui Kilicdaroglu.

Un alt factor crucial va fi prezența la vot: peste 5 milioane de tineri turci vor vota pentru prima dată, iar cu cât prezența tinerilor este mai mare, cu atât este mai bine pentru candidatul contestator și cu atât mai rău pentru titularul în funcție, spun analiștii electorali, citaţi de CNBC.

Cu un scrutin cu mize atât de mari, mulți din țară și din afara țării se întreabă dacă Erdogan poate contesta rezultatul dacă nu câștigă.

„Cea mai probabilă tactică pe care o va folosi pentru a încerca să încline votul va fi să folosească influența în consiliul electoral (YSK), în instanțe și în mass-media pentru a construi o narațiune conform căreia fie alegerile ar trebui să fie repetate, fie că sunt ilegitime”, a spus Ryan Bohl, analist senior în Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Rane. Erdogan a făcut acest lucru în 2019, când partidul său a pierdut cursa pentru primarul de la Istanbul, pentru a pierde din nou cu o marjă mai mare după ce a cerut o reluare a alegerilor.

Unii chiar se tem de violență și instabilitate dacă rezultatul este contestat, ceea ce ar aduce mai multă volatilitate economiei deja deteriorate a Turciei. Analiștii și activiștii pentru drepturile turcilor au tras de ani de zile un semnal de alarmă cu privire la guvernarea din ce în ce mai autocrată venită din partea administrației lui Erdogan.

„Foarte multe în joc”

Rezultatul alegerilor și impactul acestora asupra stabilității Turciei, care se află la o răscruce între Europa și Asia și găzduiește cea de-a doua cea mai mare armată a NATO, sunt de o importanță capitală atât pe plan intern, cât și internațional.

„Sunt foarte multe în joc pentru președintele Erdogan și partidul său AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării), deoarece dominaţia sa de 20 de ani asupra Turciei ar putea ajunge la sfârșit, având în vedere că opoziția unificată a reușit să mențină o alianță puternică și să aibă o campanie pozitivă de construire a speranței”, a declarat Hakan Akbas, directorul general al firmei de consultanță Strategic Advisory Services cu sediul între Istanbul și Washington.

Acest lucru este similar, a menționat el, cu „ceea ce a făcut primarul Istanbulului, Emrak Imamoglu, ca să câștige de două ori împotriva candidatului AKP al lui Erdogan la alegerile pentru primar din 2019”.

Imamoglu, o figură populară despre care se aștepta să candideze la președinție în calitate de oponent puternic al lui Erdogan, a fost condamnat în decembrie la doi ani, şapte luni şi 15 zile de închisoare pentru insultarea unor responsabili turci. Imamoglu și susținătorii săi spun că acuzațiile sunt pur politice și au fost influențate de Erdogan și partidul său pentru a-i sabota ambițiile politice.

Din punct de vedere politic, Turcia este foarte divizată, cu candidați care folosesc mesaje polarizate și care provoacă teamă în încercarea de a influenţa alegătorii. Dar pentru majoritatea cetățenilor turci, economia contează foarte mult, având în vedere criza costului vieții, cifra oficială a inflației oscilând în jurul valorii de 50% și o monedă care și-a pierdut 77% din valoare față de dolar în cinci ani.

„Următorul președinte al Turciei se va confrunta cu provocarea restabilirii stabilității economice și a instituțiilor de stat, cum ar fi banca centrală, trezoreria și fondul de avere și refacerea încrederii investitorilor”, a declarat Akbas pentru CNBC.

„Țara are rezerve valutare scăzute istoric, deficit de cont curent în creștere, monedă locală supraevaluată artificial, echilibru fiscal nedisciplinat și inflație persistentă și ridicată.”

Chiar dacă Erdogan va câștiga, a spus Akbas, „după ani de politici cu rate scăzute ale dobânzii care au contribuit la o inflație ridicată și la devalorizarea monedei, probabil că va trebui să-și ajusteze politica economică pentru a aborda criza economică actuală și a atrage investiții”.