ALERT: Ministerul Finanțelor Publice propune a doua rectificare bugetară din 2018

La Ministerul Transporturilor  – tăieri de 1,16 miliarde de lei

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, față de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului inițial pe acest an și față de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare, potrivit Ministerului Finanţelor.

Astfel, proiectul de rectificare bugetară are în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei.

Nepromovarea prezentului act normativ ar putea avea drept consecințe negative următoarele, conform Finanţelor:

• riscul ca nepreluarea și neadoptarea în regim de urgență a măsurilor reglementate prin proiectul de act normativ să aibă ca impact negativ imposibilitatea desfășurării corespunzătoare a activității ordonatorilor principali de credite, care nu își vor putea îndeplini rolul, atribuțiile și responsabilitățile stabilite prin actele normative de organizare și funcționare;

• riscul neasigurării fondurilor necesare plății drepturilor persoanelor cu handicap, a alocațiilor de stat pentru copii, a indemnizațiilor pentru creșterea copilului;

• riscul neasigurării fondurilor necesare pentru plata pensiilor militare de stat cuvenite polițiștilor;

• riscul neasigurării fondurilor pentru derularea acțiunilor și a programelor de sănătate;

• riscul neasigurării fondurilor pentru acordarea unui suport alimentar pentru preșcolarii şi elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

S-au asigurat fonduri suplimentare:

• Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E și 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului;
• Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap;
• Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe;
• Ministerului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal;
• Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei;
• Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat;
• Bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ;
• Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat : se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei;
• Bugetului Asigurărilor pentru Șomaj :se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei;                                                                                                                  Diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene la: Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

A doua rectificare bugetară pe anul 2018, propusă printr-un proiect de act normativ, este determinată de:

• Analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018 care scoate în evidență un deficit de 16,8 miliarde lei, respectiv 1,77% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 205 miliarde lei, reprezentând 21,7% din PIB, sunt cu 13,6% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent. Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (+37,3%) și din veniturile nefiscale (+19,4%). Începând cu luna februarie încasările din contribuțiile sociale au fost influențate pozitiv de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017.

Veniturile din TVA au crescut cu 9,0% față de realizările aceleiași perioade din 2017, ajungând la o valoare de 42,4 miliarde lei pe primele nouă luni ale anului în curs. Veniturile din accize au fost în sumă de 21,0 miliarde lei (2,2% din PIB) cu 7,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului 2017.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 25,3% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 37,2% față de aceeași perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 9,4 miliarde lei cu 25,0% mai mari decât cele încasate în anul 2017 în aceeași perioadă.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 221,7 miliarde lei, cu 18,4% mai mari față  de aceeași perioadă din anul  precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 25,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.

Subvențiile sunt mai mari cu 6,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,5%.

Dobânzile sunt cu 21,5% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1% din PIB, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creșterea nivelului indemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum și de majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și a stimulentului de inserție.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, au fost de 15,2 miliarde lei, cu 25,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.

• Evoluția principalilor indicatori macroeconomici care stau la baza celei de-a doua rectificări bugetare pe anul 2018:

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, creșterea economică în primul semestru din 2018 a fost de 4,1% comparativ cu semestrul I 2017. In semestrul I s-a realizat o valoare a produsului intern brut de 399,5 miliarde lei, cu 38 miliarde lei peste nivelul din semestrul I 2017, reprezentând o creștere nominală de 10,5%.

Pe partea ofertei, s-au înregistrat evoluții pozitive în agricultură (6,7%),  industrie (4,4%) şi servicii (3%), ceea ce arată caracterul sustenabil al creșterii economice, în timp ce valoarea adăugată brută din construcții s-a diminuat ușor (-0,5%). De remarcat majorarea valorii adăugate brute din industrie (4,4%), peste cea a creșterii economice, contribuția acestei ramuri la creșterea reală a PIB fiind de 1 punct procentual. 

Cererea internă, cu o contribuție la creșterea produsului intern brut de 5,6 procente, s-a bazat, în principal, pe cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor, care pe fondul unei inflații mai ridicate, a unei deteriorări a încrederii consumatorilor, dar şi a unei politici monetare mai restrictive şi-a temperat creșterea manifestată în ultimii 2 ani, majorându-se cu 5,4% în semestrul I 2018, față de 7,3% în semestrul I 2017. În cadrul acesteia, cumpărările de mărfuri au crescut cu 6,6%. 

Acumularea brută (formarea brută de capital) s-a majorat cu 12,7% comparativ cu semestrul I 2017, având o contribuție de 2,7 procente la creșterea reală a PIB. Pe componente, investițiile brute (formarea brută de capital fix) a avut o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale, în timp ce variația stocurilor a înregistrat o contribuție pozitivă de 2,8 procente. Această evoluție a stocurilor este rezultatul tendinței agenților economici, manifestate începând cu trimestrul I 2018, de constituire de rezerve pentru a răspunde la cererea pieței. 

Exportul net a înregistrat o contribuție negativă de 1,6 procente, ca urmare a faptului că importul de bunuri și servicii a crescut cu 10,4%, în timp ce exportul de bunuri și servicii a crescut cu 7,5%. 

În primele nouă luni ale anului 2018, volumul producției industriale a crescut cu 4,1%, față de perioada corespunzătoare a anului anterior. Aceasta s-a datorat, în principal, industriei prelucrătoare care a înregistrat o creștere de 5,0%. Sunt de remarcat creșterile semnificative ale producției de bunuri de capital și intermediare cu 8,7%, respectiv cu 6,2%. 

Exporturile de bunuri s-au majorat cu 9,1% în primele 9 Iuni ale anului 2018. Valoarea expedierilor intra-comunitare de bunuri a crescut cu 10,2%, ponderea exportului destinat statelor UE în total exporturi reprezentând 76,7%. Importurile de bunuri și-au încetinit ritmul de creștere până la 9,5%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017 când majorarea a fost de 11,9%. Valoarea achizițiilor de bunuri provenite din zona UE a fost mai mare cu 8,0% față de perioada similară a anului precedent, ajungând să reprezinte 74,8% din importurile românești. 

Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde lei, față de 907,9 miliarde lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an. În principal, plusul de circa 42 miliarde lei se explică prin diferența dintre realizările din semestrul I, îndeosebi în ce privește deflatorul PIB, precum şi prin diferența dintre datele estimate pentru anul 2017 utilizate la elaborarea bugetului şi datele statistice publicate de Institutul Național de Statistică.

Inflația anuală în luna octombrie a atins nivelul minim din acest an de 4,25%, cu 0,78 puncte procentuale mai puțin decât în septembrie. În primele 10 luni din 2018 prețurile de consum s-au majorat în medie cu 4,89%, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, pe seama creșterii prețurilor la mărfurile nealimentare (6,66%) şi alimentare (3,91%). Creșterea s-a datorat atât depășirii efectului statistic asociat măsurilor de relaxare fiscală de la începutul anului 2017 (reducerea cotei de TVA şi eliminarea supraaccizei şi a unor taxe nefiscale), cât şi datorită majorării cotațiilor internaționale la țiței (+40,3% față de primele 10 luni din 2017), dar şi la grupa de energie (+11,3% în primele 10 luni 2018 față de perioada corespunzătoare din anul anterior). O contribuție importantă a avut-o şi deprecierea nominală a monedei naționale din primele 10 luni care a fost de 2,1%.

Necesitatea asigurării fondurilor în vederea desfășurării normale a activității unor ordonatori principali de credite până la finele anului;

• • Necesitatea alocării sumelor pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap, a alocațiilor de stat pentru copii, a indemnizațiilor pentru creșterea copilului;
  • Necesitatea alocării fondurilor pentru plata pensiilor militare de stat cuvenite polițiștilor;
  • Necesitatea asigurării fondurilor pentru derularea acțiunilor şi a programelor de sănătate.
  • Necesitatea alocării fondurilor pentru acordarea unui suport alimentar, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2018 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar, pentru preșcolarii şi elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

De asemenea, la întocmirea prezentului proiect de act normativ au fost avute în vedere și concluziile Raportului privind situația economică și bugetară pe primul semestru al anului 2018 precum și opinia Consiliului Fiscal asupra acestora.

Modificarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2018:

1. Veniturile bugetului de stat pe anul 2018, se majorează, pe sold, cu suma de 831,4 milioane lei.

Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

• Impozit pe profit: +410,0 milioane lei;
• Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -84,3 milioane lei;
• Taxa pe valoarea adăugată: -1.954,4 milioane lei; modificarea se datorează evoluției înregistrată de încasările veniturilor din TVA comparativ cu programul estimat și din extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru activități sportive și recreative, servicii de cazare, restaurant și catering conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
• Accize: -1.239,3 milioane lei; modificarea se datorează evoluției înregistrată de încasările veniturilor din accize comparativ cu programul estimat;
• Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: +49,3 milioane lei;
• Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -240,6 milioane lei;
• Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale: +50,0 milioane lei;
• Alte impozite și taxe fiscale: -71,4 milioane lei;
• Contribuții de asigurări sociale: -167,3 milioane lei;
• Venituri nefiscale: +2.361,8 milioane lei, influență generată în principal de reestimarea veniturilor din dividende/vărsăminte cuvenite bugetului de stat cu +1.912,4 milioane lei, ca urmare a centralizării sumelor repartizate de către operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat din profitul exercițiului financiar al anului 2017 conform Ordonanței Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, din distribuirea/redistribuirea sumelor înregistrate la “rezultatul reportat” și “alte rezerve’’ conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr.29/2017 pentru înființarea Centrului Național de Management al Apei Grele;
• Venituri din capital: +51,5 milioane lei;
• Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -970,4 milioane lei;
• Alte sume primite de la UE: +2.634,0 milioane lei, sume cheltuite de la bugetul de stat în perioada 2014-2018 eligibile în cadrul programelor operaționale POCU (Programul Operațional Capital Uman), POR (Programul Operațional Regional), POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă) și care urmează să fie solicitate de la Comisia Europeană. Estimări realizate de Autoritățile de management care gestionează aceste programe operaționale împreună cu beneficiarii care au realizat aceste cheltuieli, respectiv Ministerul Sănătății, Ministerul Educației naționale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

1. Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2018, se majorează, pe sold, cu suma de 1.530,5 milioane lei.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

• Cheltuielile de personal se majorează cu 66,8 milioane lei;
• Cheltuielile cu bunuri şi servicii se majorează cu 148,6 milioane lei;
• Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 994,1 milioane lei;
• Cheltuielile cu subvențiile se majorează cu 73,3 milioane lei;
• Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 272,8 milioane lei;
• Alte transferuri se majorează cu 436,5 milioane lei;
• Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 657,4 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 1.538,5 milioane lei;
• Alte cheltuieli se majorează cu 36,5 milioane lei;
• Fondurile de rezervă se majorează cu 700,0 milioane lei;
• Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 71,2 milioane lei;
• Cheltuielile de capital scad cu 234,4 milioane lei.