Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzRomânia trece printr-un proces de transformare digitală, a făcut progrese, dar există, încă, nişte piedici, mai ales de mentalitate, a declarat Alex “Jay” Balan, CISO Superbet, la Forumul România Digitală, organizat de Financial Intelligence.
Acesta a explicat: “De ani de zile vorbim că trebuie să facem transformare digitală şi, din fericire, vedem progres. Mi se pare că suntem pe drumul cel bun, dar avem niște piedici tipice acestui trezit din comunism de care suferim noi. Când am venit în Superbet, m-am lovit puțin de mentalitatea: “dar noi nu facem așa lucrurile”. Eu am venit cu o mentalitate deschisă, de anul 2022. Acesta este unul din lucrurile la care am putea să lucrăm, nu neapărat să fim open minded, adică să nu facem schimbare de dragul schimbării, ci să apelăm la experți care să aibă rezultate dovedite, iar acei experți să stabilească niște planuri.
Singurul lucru cu care am rămas din facultate a fost domnul profesor de geopolitică, care ne-a spus de ce merge treaba mai bine în țările occidentale și mai prost la noi. Acolo au un expert pe învățământ, un expert pe apărare, un expert dezvoltare etc. Pentru fiecare verticală, există un expert care face strategia pe următorii nu știu câți ani. Indiferent ce se face la suprafață, că se cresc taxe, că se dau legi, strategia rămâne aceeași, nu se resetează la fiecare patru ani, cum se întâmplă la noi. Și aici este treabă de politică, de orgolii”.
Întrebat de ce nu urmăm modelul de digitalizare al Estoniei, Alex “Jay” Balan a spus: “Eu îl urmez la mine în organizație și în general mediul privat începe să urmeze modelele acestea mai moderne. Spre deosebire de privat, aparatul de stat se bazează pe politică foarte mult, pe imagine. Sunt convins că și politicienii își doresc servicii digitale, numai că, după părerea mea de cetățean, nu știu dacă instituţiile cooperează la nivelul la care ar trebui. Sunt ferm convins că intenția bună există, nu cred că cineva își dorește să meargă lucrurile prost și că vrea să le îmbunătățească. În schimb, există o rigiditate la nivelul aparatului de stat, o rezistență la schimbare și, cel mai rău lucru din punctul meu de vedere, nu există cooperare nu doar între instituții, ci şi cu specialiştii. Dacă nu ştii ceva, nu încerca să o rezolvi tu, ci cere părerea unui expert”.
Despre cum am putea să creştem în indicele DESI (Indicele economiei și societății digitale), unde România se situează pe ultimul loc în UE, Alex “Jay” Bălan a explicat: “Părerea mea este că avem probleme cu partea de prioritizare – nu știm să prioritizăm lucrurile – şi suferim de o toleranță prea mare.
Ar trebui să aplicăm legea cum trebuie, sunt o grămadă de lucruri care ar putea fi amendate în țară. Aşa s-ar rezolva unele lucruri şi ar veni și bani la tradiționalul buget. Și aici trebuie să aducem în discuţie educația și implementarea măsurilor în zonele rurale. Oamenii trebuie să respecte regulile, dar ei încă vor să facă lucrurile în felul lor.
De asemenea, avem nevoie de o comunicare eficientă, prin care să arătăm beneficiile serviciilor digitale atât în oraşe, cât şi în mediul rural. Trebuie să le facem demonstraţii cetăţenilor prin care să le arătăm că, prin folosirea unui serviciu digital, pot face lucrurile mult mai simplu şi mult mai uşor. Oamenii sunt neîncrezători și nu poți să-i condamni pentru asta. În momentul în care o să înceapă să folosească tehnologia, vor vedea beneficiile.
În concluzie, avem nevoie de comunicare, educație și, nu în ultimul rând, trebuie să aplicăm legea, să dăm amenzi, să sancționăm lucrurile pe care le vedem greșite. Noi nu facem asta suficient de mult. Noi nu sancționăm pentru că considerăm că oricum merge prost. Am auzit asta de mult prea multe ori, eu am zero toleranță la mine în organizație referitor la acest lucru”.
Întrebat dacă putem face faţă ameninţărilor cibernetice, create prin deep fake-uri și inginerie socială, prin care se fură bani cetăţenilor, Alex “Jay” Balan a menţionat: “Fără doar şi poate putem face faţă. Pe de o parte, fără să apară aceste deep fake-uri – eu numesc asta reziliență prin violență – dacă nu s-ar întâmpla, nu am învăța din ele. Dintr-o oarecare perspectivă, cu cât se întâmplă mai multe lucruri rele – știu că sună ciudat – cu atât dezvoltăm și noi reziliență la ele. Primele deep fake-uri au avut super succes și acum încet-încet au început să aibă mai puțin succes, iar noi suntem mai rezistenți și mai puțini oameni cad în plasa lor.
Drept dovadă, cele mai de succes fraude din momentul acesta nu sunt cele bazate pe deep fake, ci faptul că te sună agentul de poliție să-ți spună că ți s-a furat identitatea, îţi cere datele și cineva se duce să facă un credit la bancă pe numele tău. Aşa că, un sfat: “Nu vă dați informațiile personale, condamnați instituțiile care vi le cer, că se mai întâmplă. Puteți să dați informaţii numai dacă voi sunteți cei care inițiați acțiunea”.
Operatorul bursier european Euronext a depus o ofertă voluntară pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor Bursei din…
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) informează publicul cu privire la apariția unui cont fals de…
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat joi, în cadrul unei vizite efectuate…
Trimisul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a început joi o vizită în…
Guvernul a corelat joi, prin hotărâre, dispozițiile normelor metodologice cu prevederile Codului fiscal în ceea…
Numirile făcute în consiliile de administraţie ale companiilor de stat sunt provizorii, niciuna pe indemnizaţie…
This website uses cookies.
Read More