Alexandru CHIRILĂ, Acționar SAI Capital Point și CEO Profit Point: “Avem 18 milioane de români pe care trebuie să ne propunem să-i aducem în piețele de capital; dacă vrem să avem lichiditate, trebuie să lucrăm la cultura cetățenilor” – video

• “Dacă vrem să avem o masă interesată de piețele de capital, trebuie să avem cât mai mulți români care vorbesc despre succes. Și aici nu discutăm despre opulență și lux, ci despre fundamente sănătoase”.

Avem 18 milioane de români pe care trebuie să ne propunem să-i aducem în piețele de capital sub o formă sau alta, să își preia controlul asupra propriilor finanțe, fie, dacă nu, prin fonduri de investiții, a declarat Alexandru CHIRILĂ, Acționar SAI Capital Point și CEO Profit Point, la Forumul Pieţei de Capital, organizat de Financial Intelligence. 

Acesta a declarat: “Din punctul meu de vedere, avem mai multe Românii. Suntem cei prezenţi la acest Forum, care înțelegem ceea ce vorbim, și peste 95% din populația țării pentru care ceea ce vorbim noi e chineză. Am făcut un studiu în 2023 și 63% din populația țării nu înțelege diferența între obligațiuni și acțiuni. Este o cifră care ne arată realitatea alfabetizării românilor când discutăm despre sectorul financiar și, din păcate, se fac foarte puține demersuri pentru a crește gradul de alfabetizare al populației.

Pentru a ajunge la 2 milioane de investitori în fonduri de investiţii în următorii ani este nevoie de extrem de multe eforturi ca să ajungi în toate colțurile țării cu mesaje despre riscurile pe care le poartă piața de capital.

Nu sunt atât de optimist cu faptul că banii care vor fi primiți ca principal din obligațiuni vor migra către acțiuni pentru că, totuși, investitorul de retail are nevoie de mult mai mult decât o piață. Are nevoie de niște platforme demo în care să piloteze conturi, să vadă mecanisme de achiziție, mecanisme de exit, să înțeleagă volatilitatea și, din păcate, concurența bursei locale cu brokeri externi practic nici nu există. Brokerii externi  vin cu foarte multă multe inovație, digitalizare. Clientul de retail vrea simplitate, vrea să ruleze automatizări și pe bursa noastră astăzi încă totul este foarte lent, nici măcar nu există  conturi demo care să funcționeze în condiții reale de piață la ticuri și la prețuri existente în piață și conturi pe care să le poți pilota o perioadă mai lungă.

Din punctul meu de vedere, inițiativele în acest sens sunt aproape inexistente și este nevoie de o infrastructură prin care să înțelegem cum învață adulții.

În realitate, este dificil să introduci educația financiară în viața unui adult care vine după o zi de muncă și care are niște preocupări și niște priorități – familia, copii – o perioadă de timp ar trebui să își ia un job part-time, pentru că educația financiară și investițiile nu sunt chiar atât de simple. Capitalismul este complex și să pilotezi niște investiții în piața reală, ținând cont de rata dobânzii de referință, PIB, șomaj, inflație și așa mai departe, nu e chiar atât de ușor. Motiv pentru care cred că astăzi e nevoie de eforturi mult mai mari și susținute din partea tuturor stakeholderilor, pentru ca, împreună, să aducem lichiditate în piața de capital.

Problema lichidității nu e o problemă care se va rezolva mâine și, în principal, este pentru că nu avem retail în piața de capital. 260.000 de conturi de retail este o cifră infimă și banii aceia sunt buy&hold. Bineînțeles că odată cu apariția Contrapărții Centrale poate că se vor mai mișca lucrurile.

Pe de altă parte, nici din școli, generațiile următoare nu vor ieși mai bine pregătite decât adulţii actuali din punct de vedere al educaţiei financiare. Trebuie să înțelegem cultura locală, care nu este cea a unui investitor pe bursă, din păcate. Și pentru a schimba cultura aceasta, este e nevoie ca noile generații să fie familiarizate cu termeni ca rata dobânzii de referință, acțiuni, obligațiuni, economisire.

În Studiul din 2023, 45% din populația țării, dacă și-ar fi pierdut locul de muncă, nu ar fi putut supraviețui mai mult de o lună din resursele acumulate și 10% nu puteau face o cheltuială urgentă mai mare de 500 lei (100 de euro).

Eu cred că avem în primul rând niște probleme la baza piramidei, până să ajungem să investim, să devenim investitori. Sunt probleme generate de lipsa de cultură, de management finanțe personale și aici ar trebui să petrecem timp în primul rând cu noile generații care sunt bombardate astăzi în social media cu tot felul de “finfluenceri” care conduc Lamborghini, 10 x și crypto și altele. E un miraj, dar cu asta trăiesc tinerii și, din păcate, atunci când ajungem în școli pentru voluntariat – pentru că noi avem astfel de inițiative –  nu găsim din partea profesorilor nici un fel de susținere, pentru că nimeni nu își dorește să renunțe la oră pentru a o înlocui cu o oră de educație financiară.

Pe de altă parte, dacă e să susținem orele de educație financiară după orele de  școală, părinții, din păcate, nu ne susțin, întrucât e mai importantă engleza, franceza, matematica, româna pentru bacalaureat. Acesta este contextul pe care îl avem și, din păcate, pentru generațiile noi, are grijă social media să lucreze împotriva a ceea ce discutăm noi aici”.

Referitor la oportunităţile şi provocările pieţei de capital, Alexandru Chirilă a spus: “Mă gândesc la bancul acela cu cei doi frați care merg în vacanță de prospectare în Africa și când se întorc discută despre ce au găsit acolo. Şi unul dintre ei spune că are o super mare oportunitate să deschidă o fabrică de încălțăminte, pentru că acolo nimeni nu poartă încălțăminte. Pe partea cealaltă, celălalt spune că nu are nici o șansă pentru că acolo nimeni nu poartă încălțăminte. Eu cred că oportunitatea este așa cum ne-o facem.

Din punctul meu de vedere avem 18 milioane de români pe care trebuie să ne propunem să-i aducem în piețele de capital sub o formă sau alta, să își preia controlul asupra propriilor finanțe, fie, dacă nu, prin fonduri de investiții.

Contextul actual e un context în care campaniile noastre de marketing, deși avem cele mai mari bugete de marketing din piață, ajung la 1 milion de români și piața nu mai crește de câțiva ani. Cam acesta este nivelul pieței de interes, adică vorbim de oameni care caută sub o formă sau alta educație financiară, investiții, bursă, cursuri și așa mai departe.

Aşadar vorbim de o masă de un milion de români din care unii sunt hotărâți, alții tatonează gândul de a deveni investitori. Totuși pare că lucrurile nu se dezvoltă atât de repede și am observat chiar și fenomene în primăvara acestui an, odată cu alegerile din România, plus situația cu taxele vamale din Statele Unite, când deja căutările în social media, pe Google, Facebook, au scăzut semnificativ. Asta înseamnă că, dacă, Doamne ferește!, vine vreo criză profundă la nivel global sau național, cam tot ce am construit în ultimii ani de zile se va da în spate câțiva ani pentru că, bineînțeles, e nevoie să existe și povești de succes ca să convingem oamenii, poveşti despre care discutăm foarte puțin.

Discutăm foarte puțin despre românii care au economisit, care au reușit să facă  o pensie separată de pensia de la stat prin comportamente sănătoase de a investi o perioadă de 20-30 de ani.  Dacă vrem să avem o masă interesată de piețele de capital, trebuie să avem cât mai mulți români care vorbesc despre succes. Și aici nu discutăm despre opulență și lux, ci despre fundamente sănătoase.

Din păcate, sunt foarte puțini care fac lucrurile acestea, nici măcar noi, ce prezenți aici, pentru care Bursa este un obicei, ceva uzual, nu știu cât de des vorbim despre comportamentele noastre în cercurile în care activăm. Așa că eu cred că mai avem de muncit mult pentru a ajunge măcar la nivelul țărilor care ne înconjoară, vorbim de Cehia, de Ungaria, unde în fonduri avem procente mult mai mari.

La nivel regional, suntem cam la coada clasamentului la utilizarea fondurilor de investiții care sunt niște vehicule accesibile prin sectorul bancar. Avem nevoie de inițiative și strategii coerente de comunicare pentru adulții care au crescut într-o societate în care economisirea și direcționarea banilor către imobiliare a fost singura educație financiară primită. Dacă vrem să aducem lichiditate în piața de capital, trebuie să lucrăm la cultura cetățenilor”.