Alexandru CHIRILĂ,  Acționar SAI Capital Point și CEO Profit Point: Educația financiară este despre asumarea responsabilității controlului averii personale – video

• “Trebuie să fim recunoscători Guvernului României că a făcut un marketing grozav cuvântului obligațiune, pentru că, până în 2020, cuvântul acesta nu făcea parte din limbajul nostru de zi cu zi”

Educația financiară este despre asumarea responsabilității controlului averii personale și, dacă nu facem nimic în acest sens, nu ar trebui să ne surprindă faptul că peste ani și ani vom avea generații întregi care vor pune în continuare presiune pe bugetul de pensii, a declarat Alexandru CHIRILĂ,  Acționar SAI Capital Point și CEO Profit Point, la Banking Forum. 

Acesta a spus: “Dacă ne uităm la curba adopției unui nou produs sau unui nou concept, o să vedem că există faza de innovators, early adopters și apoi masele care reprezintă cam 68% din piață.

Dacă stăm și măsurăm progresul celor 35 de ani de trai după Revoluție, în capitalism, am ajuns la 1 milion de investitori în fondurile mutuale din România, 270.000 de investitori pe BVB, 900.000 de români care au pilonul 3 de pensii. Statistic vorbind,  reprezintă între 10 și 13% din populația țării. De aici vine greul, pentru că între “early adopters” și mase se creează o falie. Problema principală este că masele acționează doar când văd exemple din cercurile lor și problema educației financiare este că efectele ei se văd pe termen îndelungat. Asta înseamnă că procesul de economisire, procesul de investire, procesul de îmbunătățire a nivelului de trai se vede în timp, 10- 15-20 de ani. Până când masele vor începe să aibă succes, o să mai dureze. Problema de structură a modului în care este distribuită astăzi educația financiară este extrem de lentă.

Pierdem extrem de multe oportunități, pentru că acceptăm ca generațiile viitoare care termină liceele să ajungă în capitalism la fel de nepregătite precum am fost noi. Noi avem inițiative de voluntariat în licee –  locuind în Brașov, am mers la licee de top de acolo – și ne-am gândit că, cel puțin la nivel teoretic, ar trebui să fim acceptați mai ușor, întrucât oamenii  înțeleg impactul educației. Din păcate, în ordinea priorităților, educația financiară nu se află nici măcar în top 5, vorbim despre importanța pe limba română, matematică, engleză, IT,  ceea ce e firesc întrucât urmează un bacalaureat care se axează pe aceste materii. Atunci când solicităm măcar o oră pe săptămână pentru educație financiară, ba avem blocaje din partea părinților care trimit copiii la meditații, ba din partea directorilor școlilor care nu pot convinge pe nimeni să ne aloce o oră în programul școlar.

În acest context, nu ar trebui să ne surprindă faptul că peste ani și ani vom avea generații întregi care vor pune în continuare presiune pe bugetul de pensii, pentru că de fapt educația financiară este despre asumarea responsabilității controlului averii personale. N-ar trebui să ne surprindă faptul că angajații de la stat cer întotdeauna ca și cum li s-ar cuveni. Asta este o abordare de copil alintat care nu a avut indicator de performanță și care, din păcate, în capitalism nu te iartă.

Capitalismul este despre asumarea responsabilității. Recent, în guvernul din Grecia a fost supus la vot un proiect de lege prin care programul săptămânal de lucru să se extindă de la 40 de ore la 48 de ore. Ei înțeleg că va exista o problemă și problema principală va fi plata pensiilor. Trăim din ce în ce mai mult, tinerii se angajează din ce în ce mai puțin și din ce în ce mai târziu, așa că incluziunea  în câmpul muncii este lentă și aproape inexistentă în multe cazuri. Statisticile arată că, după anul 2050, vom avea probleme structurale în sistemul actual de pensii. Și atunci  întrebarea este de ce nu avem inițiative prin care să formăm generațiile următoare independente de pensia de la stat, pentru că cei din Statele Unite ne-au demonstrat că se poate prin fondurile 401k, unde ai nevoie doar de timp și de economisire constantă cu scopul pensie.

Am făcut un calcul și dacă am avea 350 de mii de români care ar avea propria pensie acumulată pe parcursul perioadei în care au muncit de 1.000 de euro, ar însemna într-un an de zile o economie de 4,2 miliarde de euro la bugetul de pensii, reprezentând 16% din bugetul actual de pensii. Aceasta înseamnă că soluții există pentru a putea degreva statul de presiunea pensiilor, dar pentru asta este nevoie să formăm generații de români care să accepte jocul capitalismului, de a economisi, de a investi pe termen lung și de avea în principal un proiect pentru vârsta pensionării.

În 2023 am făcut un studiu la nivel național. Cifrele arată rău. 45% din populația țării nu poate trăi mai mult de o lună de zile din economiile acumulate, dacă mâine își pierde principala sursă de venit. 10% din populația țării nu poate face o cheltuială urgentă mai mare de 500 lei. 60% din populația țării tnu înțelege diferența între acțiuni și obligațiuni –  acesta este gradul de alfabetizare financiară a românilor.

Trebuie să fim recunoscători Guvernului României că a făcut un marketing grozav cuvântului obligațiune, pentru că, până în 2020, cuvântul acesta nu făcea parte din limbajul nostru de zi cu zi. Va fi interesant ce se va întâmpla și cu banii din obligațiuni pentru că la un moment dat se va primi principalul. Lipsa de educație financiară o să facă ca acești bani să se întoarcă iarăși în depozitele bancare și vedem că deja în sectorul bancar există probleme de creditare. Au foarte mulți bani în depozite, creditarea nu crește și atunci ce facem cu banii? Problemele de structură din punctul meu de vedere pot fi rezolvate doar cu strategii coerente și cu foarte mulți bani investiți în educarea adulților, dar totodată nu avem scuze pentru care să lăsăm generațiile viitoare să plece la drum la fel de needucate, pentru că costul de educare a adultului este mai mare decât costul de educare a unui tânăr, care oricum face școală”.