Alina STOENESCU, OMV Petrom: “Țintim să ajungem în acest an la 1000 de puncte de încărcare în rețeaua noastră” – VIDEO

• “Noi am terminat anul 2023 cu un total de peste 300 de puncte de încărcare în rețeaua noastră, în România, Bulgaria și Serbia”

Tranziția pentru transport curat este la început de drum, dar noi suntem  foarte ambițioși și ne dorim să dezvoltăm infrastructura de încărcare a mașinilor electrice, a declarat Alina STOENESCU, Department Manager Business Development, Refining & Marketing OMV Petrom, la Forumul Energiei. Potrivit domniei sale, OMV Petrom a terminat anul cu un total de peste 300 de puncte de încărcare, în România, Bulgaria și Serbia, iar anul acesta planifică să ajungă la 1000 de puncte de încărcare în rețea.

Doamna Alina Stoenescu a explicat: “Tranziția pentru transport curat este la început de drum. Toată lumea vede avântul mașinilor electrice în parcul auto și achiziția de mașini electrice din ce în ce mai multe. Anul acesta, dacă ne uităm strict la înregistrările de mașini noi, vedem că am ajuns să avem 35% înregistrări mașini hibride și aproape 9% mașini electrice. Începutul este deja aici, însă această soluție momentan este utilă și evidentă pentru mașinile mici, de pasageri sau cele comerciale.

Dar, atunci când vorbim de transportul de marfă greu, pe distanțe lungi, sau de transportul aerian sau naval, electro-mobilitatea încă nu este o soluție. Prin urmare, acolo trebuie să dezvoltăm soluții alternative. Bio-carburanții, în special cei de generația a doua sau avansați, sunt una dintre aceste soluții. Gazul natural în sine poate să fie o soluție care să reducă amprenta de carbon în transport și pe termen lung vedem ca soluție și hidrogenul, dar după 2030, din perspectiva noastră”.

Întrebată care sunt provocările pentru un transport mai curat, Alina STOENESCU a spus: “Avem undeva în jur de 44.000 de mașini pur electrice înregistrate în România, în prezent, dintr-un parc auto de aproape 8 milioane. Prin urmare, ne uităm la aproximativ 0,7% din parcul auto, ceea ce este foarte puțin și arată că suntem la început.

În plus, două treimi din înregistrările de mașini – toate mașinile din parcul auto anual – sunt second- hand și astfel România are unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Europa – o medie a vârstei parcului auto de 15 ani. Prin urmare, aceasta este o provocare pe care trebuie sa o rezolvam, trebuie să ne uităm la soluții de întinerire a parcului auto, de înlocuire a mașinilor vechi. Reducerea, de exemplu, a eco-bonusului pentru achiziția de mașini electrice cred că a fost un pic prea devreme.

Există soluții pentru vehiculele care folosesc în continuare carburanți clasici, aici ne uităm la bio-carburanți de generația a doua, cei care se fac din produsele care rămân, de exemplu, pe câmpuri – paie, știuleți.  Aici, România ar putea avea un potențial foarte mare când vine vorba de a produce astfel de carburanți și de reducere a amprentei de carbon.

Dar toate aceste soluții vin cu o etichetă de preț foarte mare. Ne uităm, pe de-o parte, la costurile de investiții în infrastructură care sunt foarte ridicate, dar nu trebuie să uităm și de investițiile pe care trebuie să le facă oamenii sau companiile care au flote de mașini și care, pentru a le schimba, trebuie să vină cu investiții foarte mari. Dacă vorbim, de exemplu, de zona de heavy-duty la camioane, un camion electric este acum de trei ori mai scump decât unul pe diesel, iar companiile transportatoare nu prea au niciun ajutor în prezent pentru a face această tranziție”.

Referitor la  soluțiile de sustenabilitate propuse de OMV Petrom în acest domeniu, dar si provocările pentru implementarea lor Alina Stoenescu a spus: “Noi credem că viitorul va arăta un portofoliu de produse larg, cel puțin în următoarele două decade vom vedea atât carburanți clasici, electro-mobilitate, gaze naturale, CNG, LNG, hidrogen, dar și bio-carburanții, care ar trebui să ne ajute să reducem amprenta de carbon în transport.

Electro-mobilitatea este la început de drum, însă este un drum evident pentru toată lumea. De aceea noi credem că este necesară dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice, pentru că vedem clar o dezvoltare în această direcție și desigur vrem să ajutăm această tranziție.

Prin urmare,  noi am terminat anul 2023 cu un total de peste 300 de puncte de încărcare în rețeaua noastră, în România, Bulgaria și Serbia, însă anul acesta țintim să ajungem deja la 1000 de puncte de încărcare în rețeaua noastră. Adițional, am reușit să obținem fonduri europene ca să investim în puncte de încărcare a mașinilor ultra-rapidă pe rețelele principale de transport din România. În acest fel, vom ajuta la dezvoltarea infrastructurii, astfel încât oricine să poată să călătorească cu mașina electrică prin România dintr-un capăt într-altul.

De asemenea, am reușit să obținem fonduri pentru o dezvoltarea instalațiilor care să producă hidrogen verde în cadrul rafinăriei noastre Petrobrazi, însă nu vedem încă utilizarea hidrogenului verde la pompă și tocmai de aceea îl vom folosi în producția carburanților sustenabili pentru aviație, pe deoparte, inclusiv pentru producția HVO, care este practic bio-diesel. Aceștia vor aduce o reducere a amprentei de carbon față de carburanții clasici cu peste 70%, ceea ce este un pas foarte important. În plus, avem un parteneriat pe zona de gaze naturale prin care să deschidem posibilitatea în România de a alimenta cu CNG, LNG în curând”.

Potrivit doamnei Stoenescu, un lucru foarte bun pentru acest domeniu a fost că instalarea stațiilor de încărcare a mașinilor electrice este exceptată de la obținerea avizelor  autorizației de construcției. Dar, pentru a instala stații de încărcare a mașinilor electrice mai ales fast și ultra-fast –  pentru că practic acestea ajută la micșorarea timpului de încărcare și realizarea unui proces similar cu alimentarea mașinilor clasice – este nevoie de creșterea puterii instalate in fiecare locație, ceea ce implică instalarea de posturi trafo pentru care este necesara obținerea autorizației de construcție. Astfel, pentru o stație de încărcare ultra-rapida a mașinilor electrice, ne ducem la un termen de implementare de un an jumătate -doi ani, a mai spus doamna Stoenescu.