Ambiții vs. realitate: Ţintele ambiţioase de tranziție energetică ale UE pentru 2030 nu sunt la îndemână, deoarece investițiile în tehnologie curată rămân în urma SUA și Chinei – Rystad Energy

Uniunea Europeană (UE) urmează să rămână cu mult în urma obiectivelor sale ambițioase de tranziție energetică pentru energie regenerabilă, capacitate de tehnologie curată și investiții în lanțul intern de aprovizionare, potrivit cercetării și modelării Rystad Energy. Investițiile de capital ale blocului (capex) în tehnologii curate – inclusiv surse regenerabile, captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS), hidrogen, baterii și nuclear – au totalizat 125 de miliarde de dolari în 2023, depășite de cheltuielile Chinei de 390 de miliarde de dolari în aceleași sectoare. În prezent, SUA se află în urma UE în ceea ce privește cheltuielile anuale pentru tehnologiile curate, investind 86 de miliarde de dolari în 2023, dar Legea de reducere a inflației va stimula investițiile, în timp ce cheltuielile UE nu vor mai creşte în anii următori. SUA aproape că vor egala UE în ceea ce privește cheltuielile totale pentru energie curată în 2030 și vor accelera depășirea blocului în anii următori, spune Rystad Energy.

Noul Regulament Net Zero Industry Act (NZIA) a fost adoptat de UE la începutul acestui an ca foaie de parcurs pentru ca Uniunea să își atingă obiectivul înalt de a reduce emisiile cu 92% față de nivelurile din 1990 până în 2040 și de a ajunge la zero emisii până în 2050. Ca răspuns la actul de referință al SUA privind reducerea inflației, UE și-a stabilit obiective ambițioase prin intermediul NZIA pentru a sprijini industriile în curs de dezvoltare, lanțurile de aprovizionare locale și pentru a poziționa blocul ca o locație atractivă pentru investiții prin stimulente pentru furnizori. Cu toate acestea, peisajul investițiilor în tehnologiile curate din UE este o poveste contrastantă între ambiție și realitate, iar o altă doză de realitate ar putea veni în curând, mai scrie Rystad Energy.

Alegerile UE sunt foarte aproape, iar rezultatele ar putea avea un impact major asupra peisajului politic al blocului. Mulți prevăd o schimbare politică spre dreapta, în urma unor rezultate similare recente la alegerile naționale, care ar putea introduce o perioadă de euroscepticism sporit și apetit scăzut de a aborda schimbările climatice și tranziția energetică dintr-o perspectivă continentală. Anul viitor este unul esențial pentru progresul UE în domeniul schimbărilor climatice, fiind așteptate reevaluări ale contribuțiilor stabilite la nivel național (NDC) și ale obiectivelor de emisii, astfel încât revoltele politice semnificative ar putea avea un impact de lungă durată.

The stakes are high in the upcoming EU election – as the EU strives to remain competitive in the global clean tech market, the rising right-wing populist wave could critically heighten the EU’s risk of falling further behind the US and China. The next few years are critical, and hesitancy or a lack of cohesion could see the bloc lagging its counterparts for decades to come. As things stand, the EU is losing ground and is highly unlikely to reach its lofty goals

“Miza este mare la viitoarele alegeri UE – în timp ce UE se străduiește să rămână competitivă pe piața globală a tehnologiei curate, valul populist de dreapta în creștere ar putea spori în mod critic riscul UE de a rămâne și mai în urmă față de SUA și China. Următorii câțiva ani sunt critici, iar ezitarea sau lipsa de coeziune ar putea duce blocul să rămână în urmă față de omologii săi în deceniile următoare. În situația în care aşa vor sta lucrurile, UE pierde teren și este foarte puțin probabil să-și atingă obiectivele ambiţioase, a declarat  Lars Nitter Havro, Senior Energy Systems Analyst, Rystad Energy.

NZIA stabilește obiective și dispoziții ambițioase pentru a stimula producția și implementarea tehnologiilor curate cheie, inclusiv bateriile, CCUS și electrolizoarele cu hidrogen, ca parte a obiectivelor mai ample ale UE de reducere a emisiilor și de securitate energetică. Legea conturează obiective de producție și cadre de reglementare pentru a accelera dezvoltarea și comercializarea acestor tehnologii, dar numai sectorul bateriilor arată o promisiune reală. Cu toate acestea, în ciuda perspectivelor favorabile, ca și în cazul producătorilor de energie solară, unele companii europene producătoare de baterii preferă investiţiile peste Ocean, subliniind necesitatea unor condiții competitive pentru dezvoltatori.

De exemplu, FREYR Battery, cu sediul inițial în Norvegia, și-a mutat sediul în Statele Unite și înființează o gigafabrică în Georgia pentru a beneficia de stimulentele fiscale ale Legii de reducere a inflației (IRA). În mod similar, Volkswagen, după investiția sa inițială în Northvolt, explorează acum oportunități în Canada pentru a se alinia la IRA și de a maximiza creditele fiscale, ilustrând o tendință mai largă de schimbare a producției pentru a valorifica mediile politice favorabile și trimițând un semnal clar factorilor de decizie. În plus, producătorii chinezi îşi intensifică activitatea în UE, producătorul chinez de baterii EVE Energy țintind BWM cu uzina lor de producție anunțată din Ungaria.

Pentru CCUS, NZIA se concentrează pe îmbunătățirea capacității de injecție, un pas critic pentru captarea permanentă a dioxidului de carbon (CO2) și scăderea nivelurilor de CO2 atmosferice. În timp ce tehnologiile de captare la sursele de emisie s-au maturizat, dezvoltarea infrastructurii de injecție și stocare nu avansează în același ritm. Creșterea capacității de injectare, esențială pentru realizarea întregului potențial al CCUS, a fost împiedicată de o dezvoltare mai lentă decât se aștepta a siturilor de depozitare, care rămân un blocaj semnificativ. Datele recente indică faptul că capacitatea proiectată de injectare de CO2 va fi sub ținta NZIA cu aproximativ 63% până în 2030, reflectând un decalaj tot mai mare între obiectivele ambițioase de decarbonizare și ritmul actual de dezvoltare a infrastructurii.

În mod similar, în ciuda investițiilor considerabile și a sprijinului politic, inclusiv inițiative precum licitația Băncii Europene de Hidrogen, electrolizoarele cu hidrogen nu îndeplinesc obiectivele ambițioase stabilite de NZIA. Rezultatele recente ale licitațiilor, în care un total de 1,5 GW de capacitate de electrolizor a primit sprijin, subliniază provocările în creșterea producției de hidrogen pentru a îndeplini obiectivul UE de 100 GW până în 2030.

UE a stabilit, de asemenea, obiective specifice pentru dezvoltarea capacității de energie solară și eoliană în Directiva sa actualizată privind energia din surse regenerabile (RED III), care a fost adoptată în octombrie 2023. Blocul își propune să genereze 42,5% din consumul total de energie din surse regenerabile până în 2030 și nu este departe de acest obiectiv. Pe baza proiectelor actuale și așteptate, se așteaptă ca UE să aibă aproximativ 975 de gigawați (GW) de capacitate solară și eoliană combinată, fiind puțin sub cei 1.050 GW necesari pentru a-și atinge obiectivul.

Succesul acestui demers depinde, însă, de sprijinul politic și financiar continuu pentru tehnologiile regenerabile, care sunt vulnerabile la schimbările politice și de fiabilitatea și disponibilitatea capacității de producție adecvate. UE și-a pierdut o mare parte din baza sa de producție din cauza concurenței chineze și americane, iar stabilirea unui lanț de aprovizionare rezistent în Europa se dovedește o provocare.

Jucătorii cheie din industrie părăsesc blocul și se mută în regiuni cu structuri de stimulare mai atractive, cum ar fi SUA, iar UE pur și simplu nu poate concura cu asta. Migrarea acestor companii nu numai că erodează capacitatea de producție a UE, dar crește și dependența acesteia de surse non-europene pentru componentele esențiale, făcând-o dependentă de alte națiuni pentru a-și asigura obiectivele.