Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzMajoritatea companiilor indică impozitul pe dividende şi sistemul de cotă unică în topul măsurilor care fac România atractivă pentru investitori, iar lipsa de transparenţă şi predictibilitate în plan fiscal constituie o barieră reală pentru investiţii suplimentare, arată rezultatelor sondajului AmCham privind politica fiscală, prezentat joi într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.
Totodată, potrivit sursei citate, beneficiul stimulentelor fiscale trebuie analizat în ansamblul modelului economic şi al impactului pe termen lung.
AmCham România a derulat în lunile octombrie – noiembrie 2021 o nouă ediţie a sondajului privind politica fiscală pentru a evalua percepţia companiilor membre cu privire la principalele măsuri de politică fiscală şi modul în care acestea afectează deciziile de investiţii şi derularea afacerilor în România.
Concluziile acestei ediţii susţin recomandările avansate de AmCham pe această temă centrală pentru agenda organizaţiei şi surprind aspecte cheie legate de contextul fiscal actual.
Potrivit AmCham, cele mai apreciate cinci măsuri fiscale care fac România atractivă pentru investitori sunt: impozitul de 5% pe dividende, factor stimulativ pentru dezvoltarea antreprenoriatului, în creştere cu 15% faţă de evaluarea în sondajul derulat în 2019, precum şi sistemul de cotă unică, în continuare considerat cel mai adecvat pentru economia României, atât din punct de vedere al contribuţiei pe care o are la competitivitatea economică a României, cât şi din perspectiva faptului că încurajează conformarea voluntară a contribuabililor oneşti.
Pe listă se mai află stimulentele fiscale, recunoscute de peste 83% dintre respondenţi ca fiind importante pentru mediul investiţional. Prin intermediul aceluiaşi sondaj, membrii AmCham au semnalat imposibilitatea de a accesa unele dintre aceste stimulente, cu precădere a celor care vizează activităţile de cercetare-inovare şi care ar putea avea un efect pozitiv semnificativ în atragerea activităţilor economice cu valoare adăugată mare.
De asemenea, transpunerea legislaţiei UE reprezintă ancora de stabilitate pentru companii pe fondul instabilităţii care se manifestă la nivel naţional, în timp ce regimul de holding permite acum înregistrarea în România a acestor tipuri de companii.
În ceea ce priveşte neajunsurile legislaţiei fiscale, cele mai multe răspunsuri indică probleme legate de predictibilitatea procesului legislativ în sfera fiscalităţii, de interpretare unitară a legislaţiei sau lipsa de corelare dintre legislaţia fiscală şi alte legislaţii care reglementează acelaşi domeniu.
În acest context, AmCham subliniază nevoia şi importanţa unui proces decizional coerent, bazat pe consultări reale şi analize de impact cuprinzătoare, care să contureze politici publice de calitate, clare şi aplicabile.
Între principalele neajunsuri ale administraţiei fiscale, care constituie o barieră pentru investiţii suplimentare şi pentru mediul de afaceri în general, se remarcă nevoia de îmbunătăţire a relaţiei dintre contribuabili şi autorităţile fiscale, nivelul încă redus de digitalizare, procesul complex de conformare sau insuficient timp alocat pentru implementarea noilor prevederi legislative.
“Politica fiscală este un pilon central al mixului de competitivitate al unei ţări, şi România nu trebuie să permită ca aceasta să fie un impediment pentru atractivitatea economică şi pentru investitorii existenţi. Dimpotrivă, trebuie să fie un instrument pentru accesarea oportunităţilor unice pe care România le are la orizont în perioada următoare. Faptul că 95% dintre respondenţi indică lipsa de transparenţă şi predictibilitate între neajunsuri confirmă că ceea ce solicităm în numele comunităţii de afaceri nu sunt doar concepte, ci au un impact direct în deciziile de investiţii”, a declarat Ionuţ Simion, preşedintele AmCham România.
La rândul său, Alexander Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham Romania şi Co-Preşedinte al Comitetului de Fiscalitate al AmCham România consideră că preocuparea companiilor de a avea un cadru legislativ clar, predictibil şi instrumente moderne care să faciliteze conformarea, este evidentă şi este o veste bună.
“Aderarea la principiile de stabilitate şi predictibiliate este mai importantă ca oricând, mai ales în contextul turbulenţelor din ultimele luni şi al declaraţiilor contradictorii care au generat un val de incertitudine”, a punctat Alexander Milcev.
Cu privire la beneficiile stimulentului fiscal pentru industria IT, Ionuţ Sas, Vice-Preşedintele AmCham susţine că orice măsură fiscală trebuie să fie întotdeauna analizată prin raportare la impactul economic generalizat, la provocările specifice industriei pe care o vizează, precum şi la contribuţia la competitivitatea economică a ţării.
“Din această perspectivă, industria IT s-a dovedit a fi de importanţă strategică pentru România şi continuă să fie mai ales în perspectiva tranziţiei digitale asumate de România prin PNRR. În calitate de contribuabili, aşteptarea legitimă este aceea de a exista o contraprestaţie corectă din partea statului în schimbul taxelor plătite, care să se reflecte în investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie şi în alte sisteme critice pentru creşterea calităţii vieţii, un factor determinant şi pentru retenţia în ţară a specialiştilor din domeniul IT”, a menţionat Ionuţ Sas.
Printre riscurile macroeconomice majore care grevează sustenabilitatea bugetară a României, AmCham a semnalat accelerarea inflaţiei şi riscul unei spirale inflaţioniste, creşterea datoriei suverane, dependenţa ridicată de importurile de energie, evoluţia demografică negativă sau impactul şi gestionarea pandemiei.
“Situaţia macroeconomică a României impune o bugetare responsabilă şi sustenabilă, şi subliniem importanţa unei planificări riguroase a veniturilor înainte de avansarea unor cheltuieli pentru care nu există surse bugetare. În vederea îmbunătăţirii veniturilor bugetare credem că este esenţială o schimbare de paradigmă în relaţia dintre stat şi contribuabili, în sensul în care statul să se raporteze la plătitorii de taxe ca la un client”, a declarat Cristian Sporiş, Vice-Preşedintele AmCham.
Totodată, AmCham România precizează că rămâne deschisă pentru dialog şi consultări transparente cu autorităţile implicate.
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este între cele mai reprezentative asociaţii ale comunităţii de afaceri din România, recunoscută drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relaţiilor comerciale între SUA şi România.
În prezent, cele peste 470 de companii americane, multinaţionale şi româneşti membre ale comunităţii AmCham România, fac posibilă implicarea AmCham în promovarea priorităţilor economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate, precum: Pieţe de Capital şi Servicii Financiare, Guvernanţă Corporatistă, Concurenţă şi Ajutor de Stat, Energie, Educaţie, Economie Digitală, Fiscalitate, Mediu , Piaţa Muncii, Sănătate, Fonduri Europene, Achiziţii Publice şi Parteneriat Public-Privat, Real-Estate şi Turism.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între…
Ionuţ Aurică a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,…
Valentin Ionescu (foto stânga), Președintele Institutului de Studii Financiare (ISF) și Ieronim Ștefan (dreapta), coordonatorul…
Serviciul Geofizic al Academiei Ruse de Științe a publicat pe canalul său de Telegram foto…
Robert Cosmin Până a fost numit Director General Adjunct al SAI Muntenia Invest, pentru un…
Emiratele Arabe Unite (EAU) vor începe, cu acordul Israelului, construcţia unei conducte importante ce va…
This website uses cookies.
Read More