Inspectorii antifraudă au identificat 128 societăţi în domeniul transportului alternativ de persoane (ride-sharing), care au cauzat bugetului de stat un prejudiciu de aproximativ 175 milioane de lei, conform unui comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) transmis, luni, AGERPRES.
“Peste 35 de milioane de euro (175 de milioane de lei) reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcţionau la negru, fără a declara fiscal veniturile generate şi fără a înregistra legal contractele de muncă ale şoferilor, respectiv fără a achita obligaţiile fiscale aferente. Frauda a fost descoperită în urma unei acţiuni de control la nivel naţional demarate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), derulate în cursul săptămânii trecute”, se arată în comunicat.
Operaţiunea, iniţiată pe 29 septembrie, a vizat descoperirea de practici evazioniste, precum plata la negru a salariilor şoferilor şi nedeclararea veniturilor.
DGAF menţionează că a instituit măsuri asigurătorii pe activele patrimoniale ale societăţilor, conturi bancare şi a sumelor urmăribile, pentru recuperarea integrală a prejudiciului.
Potrivit sursei citate, controalele Antifraudă au fost demarate ca urmare a unor analize de risc realizate de DGAF în luna septembrie, care au semnalat un risc fiscal major în rândul operatorilor de transport alternativ.
“Modul prin care operau majoritatea companiilor investigate a indicat inspectorilor ANAF sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin: contracte de comodat fictive – şoferii transmiteau autoturismele personale cu titlu gratuit către societatea-operator, formalizând astfel înscrierea pe platforme; plată la negru şi nedeclararea veniturilor – după ce încasau sumele de la platformele de ride-sharing, companiile opreau un comision de până la 15%, restul banilor fiind transferaţi şoferilor, de cele mai multe ori în numerar, fără a fi fiscalizaţi; muncă la negru/subdeclarată – majoritatea şoferilor care prestau servicii în cadrul acestor societăţi fie nu erau angajaţi cu forme legale, fie erau angajaţi cu normă de timp parţială, iar pentru aceştia nu erau declarate şi achitate contribuţiile datorate bugetului de stat; omisiunea înregistrării – reprezentanţii societăţilor nu înregistrau în evidenţa contabilă şi nu declarau administraţiei fiscale veniturile impozabile, cauzând direct prejudiciul bugetar”, se arată în comunicat.
Pentru a asigura recuperarea prejudiciului total estimat la 175 de milioane de lei, în comunicat se precizează că DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare şi a sumelor urmăribile deţinute de platformele de ride-sharing. Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni sustragerea sau ascunderea bunurilor.
Pe lângă implicaţiile fiscale majore, controalele au scos la iveală şi nerespectarea obligaţiei de a dota maşinile cu aparate de marcat electronice fiscale, deşi se încasau curse în numerar.
Într-una dintre situaţiile investigate, a fost identificată o flotă de 230 de autovehicule fără case de marcat. Sancţiunile aplicate au inclus amendă contravenţională, confiscarea sumei de 1,1 milioane de lei şi suspendarea activităţii de ride-sharing a autoturismelor respective până la dotarea cu aparate fiscale.
De asemenea, în comunicat se menţionează că prin acest comportament evazionist sunt afectate atât realizarea veniturilor bugetare, cât şi persoanele fizice care ar trebui să aibă calitatea de salariat (conducător auto), prin privarea de dreptul la protecţie socială, respectiv de a beneficia de asigurările sociale de sănătate şi de dreptul la pensie.
Legislaţia din domeniul transportului alternativ reglementează calitatea de conducător auto, care poate fi doar titular, respectiv angajat al unui operator de transport alternativ (persoană fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau persoana juridică deţinătoare a autoturismului cu care se efectuează transport alternativ).
ANAF recomandă tuturor conducătorilor auto care activează în domeniul transportului alternativ să evalueze cu atenţie modul de desfăşurare a activităţii, iar în cazul în care optează pentru angajarea la un operator de transport alternativ să facă toate demersurile posibile pentru a se asigura că angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile fiscale pentru munca pe care a prestat-o şi să sesizeze organele competente atunci când are suspiciuni cu privire la comportamentul angajatorului.
Pentru creşterea gradului de conformare în domeniul transportului alternativ de persoane şi pentru asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru entităţile de bună credinţă care activează în acest domeniu şi care se conformează legislaţiei fiscale, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală va propune totodată instituţiilor implicate în transportul alternativ o serie de măsuri care să contribuie decisiv la combaterea muncii nedeclarate/subdeclarate, precum şi la combaterea nedeclarării/subdeclarării veniturilor impozabile obţinute în domeniul transportului alternativ.
ANAF menţionează că acţiunile de control sunt susţinute de analize de risc avansate şi instrumente digitale, care elimină factorul de eroare umană şi eficientizează activitatea de colectare şi identificare a evaziunii fiscale.
| Știri BVB