Analiștii CFA: Incertitudinea fiscală ridicată precum și anticipațiile de majoare a fiscalității în condițiile unui defict bugetar ridicat vor avea impact negativ asupra încrederii în economie în următoarele 12 luni

Incertitudinea fiscală ridicată precum și anticipațiile de majoare a fiscalității în condițiile unui defict bugetar ridicat vor avea impact negativ asupra încrederii în economie în următoarele 12 luni, apreciază analistul Adrian Codirlașu, în raportul Indicatorul de Incredere Macroeconomica pentru luna ianuarie 2024, realizat de Asociatia CFA Romania.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna ianuarie cu 5,5 puncte până la valoarea de 52,1 puncte. Această situație s-a datorat scăderii în principal a componentei de anticipații a indicatorului.

Adrian Codirlașu, CFA – Vicepreședinte al Asociației CFA România declară: “Uitându-ne la sondajul privind riscurile în următorii doi ani, probabil riscul geopolitic în țările din Europa Centrală și de Est nu este corect evaluat de către piețe, putându-se întâmplă corecții funcție de evoluția războiului din Ucraina. De asemenea, în cazul României, incertitudinea fiscală ridicată precum și anticipațiile de majoare a fiscalității în condițiile unui defict bugetar ridicat vor avea impact negativ asupra încrederii în economie în următoarele 12 luni.”

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (februarie 2025) a scăzut față de exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 5,57%, cea mai mică valoare din ultimele 20 de luni. Însă, doar 65% dintre participanți anticipează o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, în jur de 70% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0030 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0416 lei pentru un euro.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, cea mai mare parte dintre participanti, 48%  anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea 70% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 26% consideră că acestea sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipațiilor) la 5,1%, iar anticipațiile de creștere economică se situează la 2,9%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 53% în următoarele 12 luni.

În exercițiul din ianuarie au fost introduse și întrebări cu privire la intensitatea de manifestare a mai multor riscuri: economice, geopolitice precum și climatice care pot afecta România.

Conform răspunsurilor participanților, principalele riscuri anticipate pentru următorii doi ani provin din afară economiei și anume riscul de conflicte armate între state și riscul de dezinformare. Acestea sunt urmate de riscul de atacuri cibernetice. Pe al doilea loc sunt plasate riscurile economice, iar dintre acestea se remarcă riscul de declin economic, riscul de ne-sustenabilitate a datoriei publice urmat de riscul de inflație.

Riscurile climatice sunt plasate pe ultimul loc în ceea ce privește intensitatea. Dintre acestea se remarcă riscul de climă extremă precum și poluarea.