Analiștii CFA: Ne așteptăm la schimbări majore pe taxare, anul viitor, din cauza deficitului; TVA va fi o victimă sigură; a crescut riscul de recesiune

Analiștii CFA se așteaptă la schimbări majore pe taxare, anul viitor, din cauza deficitului bugetar (așteptat să ajungă la 7,3% în acest an), a spus, azi, Alexandra Smedoiu, președinte CFA România.

Ea a spus: “Pentru a reveni la cifre mai bune, probabil că TVA va fi o victima sigură anul viitor, estimăm o creștere cu 2-3 puncte procentuale, ceea ce va avea efect de scădere asupra consumului și asupra inflației.”

De asemenea, analiștii estimează o creștere a impozitului pe dividende, la 16%, și o menținere a suprataxării existente deja, pe bănci, petrol și gaze. De asemenea, se estimează o creștere a taxării pe proprietăți, însă nu din 2025.

Analiștii financiari membri ai Asociației CFA România, sunt sunt rezervați cu privire la estimările de creștere a PIB în anul 2025. Aceștia estimează o creștere a PIB de 1-1,5%, în 2025, iar unii dintre analiști văd chiar risc de recesiune.

Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA, a spus: „Sunt mai mulți factori negativi care vin către economia României. În prima jumătate a anului, PIB-ul a evoluat dezamăgitor deși impulsul fiscal a fost semnificativ. Perspectivele nu sunt atât de bune pentru anul viitor. Datele cu frecvență lunară nu sunt încurajatoare, serviciile, tranzacțiile între companii. Singurul lucru care a performat a fost consumul, care este supraîncălzit, susținut de majorări de salarii. Ritmul acesta de creștere nu poate fi susținut.

Dacă impulsul fiscal devine negativ – prin creștere de TVA sau creșterea taxelor pe venit, nu are cum să fie susținută creșterea consumului.

Partea de cerere externă va stagna anul viitor, și de afară vine un impuls negativ, să sperăm că nu intră în recesiune Uniunea Europeană.

Concluzia e că anul acesta PIB va evolua dezamăgitor. Anul viitor am pus 1,5% dar riscul e către downside. Au fost și câteva opinii de recesiune. Riscul de recesiune a crescut: șansele sunt 60% creștere – 40% recesiune“.

Potrivit CFA, ratele de dobândă vor continua să scadă lent.

Potrivit “FY25 Macroeconomic Outlook”, sursele probabile de reducere a deficitului sunt:

a. TVA (cu o rată scăzută de impozitare efectivă de 12-13%, România are unul dintre cei mai mici indici de productivitate a TVA din Uniunea Europeană). O creștere de 2%-3% puncte procentuale (de la 19% la 21%) ar alinia rata nominală a TVA la media Uniunii Europene (21,4%) și ar putea acoperi între 0,5% – 1% din deficit.

b. Impozitarea capitalului. România are una dintre cele mai scăzute impozitări pe capital din Uniunea Europeană. Impozitul pe profit și impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă doar 8% din totalul veniturilor fiscale . O realiniere a impozitării capitalului mai aproape de impozitarea muncii (care este deja ridicată) este probabilă. Ne așteptăm ca rata “impozitului forfetar” pentru întreprinderi să fie menținută, cuplată cu o reducere și o extincție treptată a regimului microîntreprinderilor (un punct asumat în cadrul Planului național de redresare și reziliență).

c. Impozitul minim pe cifra de afaceri (impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru societățile cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 50 milioane EUR) este probabil să continue, la fel ca și impozitarea suplimentară a băncilor (2% din veniturile din dobânzi) și a producătorilor de petrol și gaze (0,5% din cifra de afaceri).

d. Alte elemente (impozitarea progresivă, impozitarea proprietății) sunt puțin susceptibile de a se modifica în exercițiul financiar 2025 din cauza calendarului.

Documentul mai arată că  riscurile – atât interne, cât și externe – sunt:

· România se învecinează cu o zonă de conflict; de aici riscul de conflict
escaladarea este întotdeauna posibilă.

· În contextul deficitului bugetar ridicat, există un risc ridicat ca impozitarea
să crească în FY2025, atât pentru consumatori, cât și pentru companii.

· România are deficite gemene mari (de cont curent și bugetar), deficite
care pot deveni nesustenabile în cazul în care vor exista episoade de
aversiunea ridicată la risc pe piețele financiare globale.

· Economia UE stagnează, fără nicio îmbunătățire în perspectivă pentru exercițiul financiar 2025; există un risc real ca economia UE să intre într-o recesiune, cu
spillover negativ în România.

· Deși scenariul de bază este de creștere modestă pentru economia românească, având în vedere aversiunile menționate mai sus, riscul de recesiune a crescut.