Analiza. FMI recomandă reducerea deficitului bugetar prin introducerea taxei de carbon pentru populație! Cât de mult ne va scumpi viața taxa pe carbon? (Chisăliță)

Articol transmis de Dumitru Chisăliță, Președinte, Asociația Energia Inteligentă

În cursul zilei de ieri o delegație FMI a vizitat România. Conform comunicatelor de presă de la sfârșitul misiuniilor FMI, în care se prezintă concluziile preliminare după vizita FMI în România, acesta a făcut o serie de recomandări Guvernului Român pentru a reduce deficitul bugetar. Între aceste recomandări se găsește și ”Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.”

Dar ce este această taxă de carbon? Este o taxă nouă care se va aplica pentru imobilele care folosesc combustibili poluați și pentru utilizarea combustibilor fosili în transportul rutier.

Un imobil care care folosește gaze naturale emite într-un an pentru fiecare kWh consumat 0,205 kg CO2[1], astfel avem următoarele situații:

• Un apartament cu 2 camere emite cca 2 t CO2/an
• Un apartament cu 4 camere emite cca 3 t CO2/an
• O casa de cca 120 mp mediu izolata emite cca 6 t CO2/an

Introducerea unei taxe pe carbon în sectorul construcții, având în vedere că prețul carbon ETS  2023  este de 80 Euro/t, ar urma să le scoată suplimentar din buzunarul unui român care locuiește într-un:

• apartament cu 2 camere, 800 lei/an, adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 3.900 lei/an
• apartament cu 4 camere, cca. 1200 lei/an, adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale, considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 5.850 lei/an
• imobil de tip casă, cca. 2400 lei/an, adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 11.700 lei/an

Un imobil care care folosește lemnele emite într-un an pentru fiecare kWh consumat 0,390 kg CO2[2], astfel o casă de cca 120 mp mediu izolată emite cca 11 t CO2/an

Introducerea unei taxe pe carbon în sectorul construcții, având în vedere că prețul carbon ETS  2023  este de 80 Euro/t, costurile care urmează să le scoată suplimentar din buzunar un român care locuiește într-o casă sunt de cca. 4.680 lei/an, adică o creștere cu 48%, față de costurile actuale cu lemnele considerând prețul lemnelor de 800 lei/mc, respectiv costul total cu lemnele urmează să ajungă la cca. 14.280 lei/an.

O mașină Dacia Logan într-un an pentru fiecare km parcurs emite 0,116 kg CO2, astfel că la cca 15.000 km parcurși în medie într un an se emit cca 2 t CO2/an

Introducerea unei taxe pe carbon, în sectorul transporturi, având în vedere că prețul carbon ETS  2023  este de 80 Euro/t, costurile care urmează să le scoată suplimentar din buzunar un român care folosește o mașină Dacia Logan sunt de cca. 800 lei/an, adică o creștere cu 12% față de costurile actuale cu combustibilul considerând prețul acestuia 6,5 lei/l, respectiv costul total cu combustibilul urmează să ajungă la cca. 7.600 lei/an.

Dar taxa de CO2 pe construcții și în transporturi va aduce scumpiri în lanț la toate produsele și serviciile, pe care le apreciem de cca 10%.

Conform INS cheltuielile și veniturile bănești medii lunare dintr-o gospodărie în trimestrul III 2023 au fost următoarele:

În situația în care s-ar aplica taxa de carbon, cheltuielile la nivelul populației ar crește cu cca. 8% pentru gospodăriile din mediul urban și cu cca. 10% pentru gospodăriile din mediul rural.

Situația cheltuielilor, considerând lipsa fluctuațiilor de preț, cuprinzând și taxa de carbon estimăm că s-ar prezenta astfel:

Îngrijorător este faptul că odată cu aplicarea acestei taxe, conform estimărilor realizate, gospodăriile din mediul rural s-ar găsi în imposibilitatea de a și achita toate cheltuielile la veniturile actuale.

Astfel, chiar dacă această taxă ar reduce deficitul bugetar, ea ar determina o importantă creștere a nivelului de sărăcie al românilor.

Soluția nu este creșterea taxelor, ci reducerea cheltuielilor. 

[1] Ghidul de finanţare din anul 2021 a Programului privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice, din 07.09.2021

[2] idem