Pe măsură ce războiul, ideologia și protecționismul împart lumea în blocuri distincte, țările în curs de dezvoltare, în special, acumulează lingouri de aur pentru a se pregăti pentru ziua în care un sistem financiar global dominat de SUA și Europa se va prăbuși, iar un sistem nou îi va lua locul, potrivit Politico.
Publicația scrie: “Această tendință seculară, care a început în urmă cu un deceniu, a fost accelerată în acest an de factori pe termen mai scurt, în special de tendința descendentă a ratelor dobânzilor mondiale. Ca urmare, prețurile au trecut de la un nivel record la altul, depășind săptămâna trecută 2800 de dolari pe uncie pentru prima dată. Numai în 2024, aurul a crescut cu 35 %, cu mult peste creșterea de 20% a acțiunilor americane și de două ori mai mult decât se poate lăuda orice indice bursier european. Lina Thomas de la Goldman Sachs îl vede depășind pragul de 3.000 de dolari până la sfârșitul anului.
În centrul creșterii se află băncile centrale, în special cele care sunt – sau se tem că ar putea fi în viitor – la capătul sancțiunilor americane. China a cumpărat 316 tone de la începutul războiului din Ucraina. Rusia a fost, de asemenea, un cumpărător important, la fel ca băncile centrale din Orientul Mijlociu, Asia Centrală și India.
Mai recent, achizițiile au fost dominate de două țări ale căror istorii și experiențe recente le-au sensibilizat la riscul geopolitic: Polonia și Ungaria. Polonia a dorit mult timp să crească aurul la 20% din rezervele sale oficiale, dar Banca Națională a Ungariei a reluat achizițiile pentru prima dată în trei ani în septembrie, declarând: „Pe fondul creșterii incertitudinii … rolul aurului ca activ de refugiu și rezervă de valoare este deosebit de important, deoarece sporește încrederea în țară și sprijină stabilitatea financiară”.
Alți oficiali au fost mai tranșanți. „Este un semn al războaielor iminente”, a deplâns un bancher central european, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a-și permite o scurtă cădere în alarmism”.
Politico mai scrie că nu este vorba doar de teama de ostilități și sancțiuni, ci și de fiabilitatea scăzută a statelor care au construit ordinea financiară globală postbelică:
“Atât Statele Unite, cât și Europa se confruntă cu datorii din ce în ce mai mari, care par nesustenabile pe termen lung, după cum a subliniat Fondul Monetar Internațional la reuniunea sa anuală. Având în vedere că datoria SUA se ridică în prezent la 124% din PIB și crește rapid, a remarcat Thomas de la Goldman, „multe bănci centrale au cea mai mare parte a rezervelor lor în obligațiuni de trezorerie americane, iar factorii de decizie pot fi din ce în ce mai preocupați de expunerea lor la riscurile fiscale din SUA” (…) Ideea este „diversificarea lentă a rezervelor internaționale de la ceea ce rămâne o deținere foarte mare de active bazate pe dolar”, a declarat Mohamed El-Erian, fostul șef al gigantului de tranzacționare a obligațiunilor Pimco. Dolarul încă mai reprezintă aproximativ 58 % din rezervele valutare mondiale, fiind indispensabil pentru orice fel de comerț transfrontalier, dar această pondere a scăzut de la aproximativ 65% în urmă cu doar un deceniu”.
Potrivit Politico, în mod tradițional, prețul aurului a fost corelat cu ratele dobânzilor băncilor centrale: “Atunci când randamentul economiilor și al obligațiunilor a crescut, așa cum s-a întâmplat începând cu 2022, aurul a evoluat de obicei în direcția opusă, deoarece nu oferă niciun randament. Dar de data aceasta pare să fie diferit. Prețul aurului a crescut în cea mai mare parte a perioadei în care băncile centrale au majorat ratele – și a crescut chiar mai rapid, deoarece Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au început să reducă ratele.
„În mod tradițional, nu am fi luat în seamă acest lucru”, a declarat David Wilson, director de strategie pentru mărfuri la banca franceză BNP Paribas. „Dar este evident că activitatea băncilor centrale a influențat psihicul investitorilor speculativi. Dacă aceștia văd că băncile centrale cumpără aur, ei spun „ar trebui să cumpărăm și noi”.”
Conform datelor compilate de U.S. Commodity Futures Trading Commission, valoarea netă a contractelor futures pe aur deținute de participanții la piață – un indicator aproximativ al achizițiilor investitorilor – a crescut de peste trei ori în ultimele 12 luni, chiar dacă – după cum a remarcat Wilson de la BNP – achizițiile băncilor centrale au încetinit în mod clar în acest an. Interesul speculativ net se situează acum doar puțin sub nivelul record înregistrat la începutul pandemiei”.
Ca și în trecut, actuala goană după aur sugerează o dorință crescută de fiabilitate pe fondul incertitudinii și al scăderii încrederii în instituții, spun analiștii, potrivit Politico, care concluzionează:
“„În perioade de criză, oamenii se îndreaptă către aur”, a declarat Krishan Gopaul, analist principal la World Gold Council. „Este un activ global pe care oamenii îl apreciază și știu că va fi acceptat de alții”.
Iar această valoare crește în paralel cu îndoielile cu privire la valoarea altor active, chiar și a atotputernicului dolar.
„Aurul a fost un simbol al încrederii timp de 3.000 de ani”, a declarat Salvatore Rossi, istoric și fost viceguvernator al Băncii Italiei. „Lingourile de aur pentru băncile centrale sunt ca ceasul vechi de aur al bunicului pentru o familie: este ultima resursă, cea pe care nu ai vinde-o, dar toată lumea știe că o ai.””
| Știri BVB