Evoluția prețurilor benzinei influențează în mod direct costurile de transport, livrările comerciale și, implicit, prețurile alimentelor. În perioada aglomerată a sărbătorilor de iarnă, aceste efecte se traduc printr-o presiune suplimentară asupra bugetelor consumatorilor. Totuși, anul 2025 a adus o evoluție favorabilă pe piața petrolului la nivel global, deși prețurile la pompă par să evite o astfel de traiectorie, prețurile fiind aproape la fel de ridicate, arată Radu Puiu, analist financiar XTB România.
De ce nu se vede ieftinirea petrolului la pompă în România?
În România, prețul mediu al benzinei a ajuns la 7,36 lei pe litru pe 17 decembrie, cel mai scăzut nivel de după iulie 2025, când a fost atins un prag de 6,98 lei pe litru. La 1 august a fost consemnată o creștere a prețurilor, determinată de majorarea accizelor, de la 2,53 lei pe litru la 2,78 lei pe litru. În prezent, aproximativ 55% din prețul benzinei și 50% din cel al motorinei reprezintă taxe colectate de stat, respectiv TVA și accize.
În pofida scăderii prețului barilului de petrol, este de așteptat ca prețurile la pompă să nu urmeze aceeași traiectorie. Începutul anului viitor va aduce o nouă majorare a accizelor. Ministerul Finanțelor a anunțat că, de la 1 ianuarie, acciza pentru benzină va crește la 3,06 lei pe litru, iar pentru motorină la 2,80 lei pe litru, de la nivelul actual de 2,54 lei. Aceste măsuri vor determina o scumpire suplimentară estimată la 30–40 de bani pe litru, aplicabilă încă din noaptea de Revelion, de la ora 00:00.
Ce a dus la acest scenariu?
De la începutul acestui an, prețul barilului de petrol Brent, principalul etalon de referință la nivel global, a înregistrat o scădere de aproximativ 20%, atingând un minim anual de 59,50 dolari pe baril la momentul redactării. Acest nivel este comparabil cu cel din aprilie și reprezintă, totodată, cel mai scăzut prag din ianuarie 2021, precizează analistul financiar XTB România.
Presiunea descendentă asupra prețurilor este alimentată de creșterea producției de petrol atât din partea OPEC, cât și a Statelor Unite, într-un context în care costurile de rafinare scad sezonier. Rafinarea este, în general, mai ieftină în timpul iernii, ceea ce contribuie suplimentar la reducerea prețurilor combustibililor.
În plan geopolitic, evoluțiile legate de Venezuela și posibilitatea reintroducerii sancțiunilor americane împotriva Rusiei pot genera episoade de volatilitate pe termen scurt. Cu toate acestea, aceste elemente nu modifică fundamentele pieței și nu schimbă tendința generală de scădere, caracterizată de o stare de supravânzare.
Volatilitate pe termen scurt, dar presiuni pe termen lung
Deși configurația actuală este favorabilă unei eventuale corecții ascendente pe termen scurt, perspectivele pe termen mediu și lung rămân negative. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează că, în 2026, surplusul de petrol ar putea ajunge la până la 4 milioane de barili pe zi, ceea ce ar reprezenta cel mai mare și mai persistent excedent din ultimul deceniu. Administrația pentru Informații Energetice din SUA (EIA) anticipează, la rândul său, un surplus important, de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. În acest context, sancțiunile impuse Venezuelei sau Rusiei au un impact limitat asupra echilibrului global al pieței, explică Radu Puiu.
Creșterea sezonieră a călătoriilor determină o cerere mai mare de benzină, în timp ce oferta rămâne relativ constantă, făcând din cerere principalul factor de influență pe termen scurt. Acest fenomen este explicat prin elasticitatea redusă a cererii pentru benzină. Fiind un bun esențial, cererea nu scade odată cu creșterea prețurilor, întrucât transportul rămâne indispensabil pentru majoritatea consumatorilor. Atâta timp cât vehiculele cu motoare pe combustibili fosili domină piața, consumatorii vor continua să suporte costuri mai ridicate.
Scăderile recente ale prețurilor sunt susținute de mai mulți factori structurali, printre care reluarea creșterii producției OPEC începând cu luna aprilie, cu scopul recâștigării cotelor de piață, precum și atingerea unor noi maxime istorice ale producției din SUA, de peste 13,8 milioane de barili pe zi. Eficientizarea proceselor și reducerea costurilor de producție îi determină pe producători să mențină niveluri ridicate de extracție, în pofida veniturilor mai scăzute.
În plus, prețurile combustibililor scad în mod tradițional în sezonul rece, deoarece rafinăriile finalizează lucrările de mentenanță și își cresc capacitatea de producție. Benzina de iarnă este, de asemenea, mai ieftin de produs decât cea de vară, contribuind la diminuarea costurilor. În sezonul cald, benzina necesită o reformulare specială și aditivi suplimentari pentru a reduce evaporarea și emisiile poluante, ceea ce implică un proces de rafinare mai complex și mai costisitor.
Perspectivele indică menținerea unor prețuri scăzute ale combustibililor pe parcursul unei mari părți a anului 2026, pe fondul surplusului global de țiței. Un potențial acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea amplifica această tendință, prin reintrarea pe piața globală a unor volume suplimentare de petrol rusesc, mai adaugă Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Avertisment cu privire la riscuri:
Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiții. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 75% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.
| Știri BVB