Andreea Paul: România digitală a anului 2030 va arăta exact așa cum ne ocupăm acum de copiii de pe băncile școlii; Avem nevoie de educație modulară personalizată și tutoriat bazat pe AI

Copiii și nepoții noștri sunt singurii care nu au timp să aștepte nici măcar o secundă, nici după instituțiile publice, nici după dezbaterile noastre, nici după analizele strategiilor naționale neimplementate, nici măcar după politicile publice în construcție, a spus Andreea Paul, Președinte INACO, LA FORUMUL ROMÂNIA DIGITALĂ 2025, organizat de Financial Intelligence, pe 17 iunie.

Ea a spus: „România digitală a anului 2030 va arăta exact așa cum ne ocupăm acum de copiii de pe băncile școlii. România anului 2025 arată exact așa cum ne-am preocupat între 2017 și 2020, înainte de acest nou ciclu financiar european.

Dacă vrem să ne ocupăm de România viitorului, atunci trebuie să punem educația la loc de frunte.”

Ea a spus că, acum 9 ani, la clasa pregătitoare, a întrebat ce se întâmplă în curriculum școlii publice de stat în materie de educație digitală și de stimularea creativității: “Răspunsul la prima întrebare a fost nimic. La a doua întrebare, am primit un răspuns mai elaborat. Așa s-a născut Smart Lab, primul laborator educațional digital inteligent, pe care l-am creat într-o școală publică. (…)

Smart Lab și Ghidul meseriilor viitorului au fost pilotate în societatea civilă de către părinți. Am încercat să duc această soluție la nivel național și am scalat proiectul în Planul Național pentru Redresare și Reziliență. Să vă spun ce s-a întâmplat la nivel individual și ce s-a întâmplat la nivel național.

Unul dintre copiii care au intrat în primul Smart Lab a ajuns unul dintre team leaderi la echipa de robotică Quantum Bits și, în clasa a opta, Quantum Bits a luat locul 1 în lume la concursul internațional de robotică First Lego League, cel mai mare concurs de robotică din lume.

Să vă spun ce s-a întâmplat cu Smart lab la nivelul PNRR. Gradul de absorbție este de sub un sfert. Modul în care s-a elaborat punerea în realitate a unui proiect pilotat cu atâta succes, cu atâta bunăvoință și cu fonduri reduse, cu sponsorizări de la companiile private, în zona statului, s-a tradus într-un proiect hiper birocratic, hiper rigid, croit pe modelul pe care l-am propus în 2019-2021. Suntem în 2025 și eu deja am făcut patru iterații tehnico-educaționale pe Smart Lab între timp.

În PNRR, îi obligă să cumpere fix ce au scris, pe baza proiectului pilotat acum ani lumină, zero adaptare, zero gândire anticipativă, gradul de absorbție la genunchiul broaștei”.

Andreea Paul vine și cu o propunere: “Astăzi, avem nevoie pentru acești copii și nepoți ai noștri de educație modulară personalizată și tutoriat bazat pe AI. Haideți să dăm o șansă acestor tineri care au buchet eterogen de competențe. Vă dau un exemplu concret: informatică-robotică-matematică-pian și caiac. Faceți dumneavoastră permutări de n luate câte m pentru că asta-i spectaculozitatea naturii umane, toți suntem diferiți. Credeți că un curriculum național standardizat cu manualele pe care le avem poate răspunde la nevoia generațiilor tinere care vor lucra într-o lume hipertehnologizată și care va arăta într-o proporție de cel puțin 2/3 complet diferită de cea pe care o cunoaștem noi astăzi? Cum ne creștem copii? Se poate face asta prin digitalizare, este singura soluție.

Această propunere servește obiectivului de diminuare a ratei abandonului școlar. Cu o condiție: să adaptăm curriculum acestor școli profesionale la nevoile pieței locale și asta înseamnă autonomie curriculară locală, nu doar la nivel universitar, ci și la nivelul învățământului vocațional. Care ar fi impactul pe deficitul bugetar, apropo de elefantul din cameră? Cel puțin un miliard de euro anual, dacă reușim să înjumătățim rata abandonului școlar”.