Aprobarea Strategiei Energetice a României de către Parlament va elimina eventualele disensiuni politice interne și ne va întări poziția în UE, a declarat Andrei Maioreanu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, după publicarea în transparență decizională a Proiectului de HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050.
Ministerul Energiei a pus în dezbatere Strategia energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050, iar în cadrul acestui document există opt obiective majore asumate de țara noastră.
Strategia Energetică propune ținte concrete, stabilește direcții clare și definește reperele prin care România își va menține poziția de producător de energie în regiune și de actor activ și important în gestionarea situațiilor de stres la nivel regional.
Vezi documentele aici: HG-aprobare-SER_06062022__DGJRI_clean
HGAviz-de-mediu_STRATEGIA-ENERGETICA-A-ROMANIEI_
HGStrategia-2030_DGJRI_AM_12.08.2022_MU_Clean_25.08.2022
Acesta a scris: “Evoluția domeniului energetic românesc pare că devine tot mai complicată. Sunt probleme pe întreg circuitul – de la producător, până la consumatorul final.
Din această perspectivă, dar și pentru a veni în sprijinul companiilor energetice, am propus colegilor mei parlamentari din județul Gorj o modificare a Legii 123/2012 – Legea energiei și a gazelor naturale. Am propus ca Strategia Energetică a României să devină lege aprobată de Parlament.
Până în acest moment, Strategia Energetică se adoptă prin Hotărâre a Guvernului. Mutând nivelul aprobării de la Guvern la Parlament, Strategia Energetică va deveni o lege independentă de culoarea politică a oricărui executiv. Va fi mai puternică și mai greu de modificat în funcție de interesele partidelor politice.
După cum știți, în perioada mandatului meu de Secretar de Stat în Ministerul Energiei, am coordonat un grup de lucru format din experți ai ministerului, din companii, din mediul universitar,din mediul academic etc, și am realizat o Strategie energetică pentru perioada 2019-2030, cu perspectiva anului 2050.
Prin acel document sunt stabilite viziunea și obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic. Toate acestea, în contextul reperelor naționale, europene și globale care influențează politicile energetice. Am definit în strategie și obiectivele operaționale, și proiectele de investiții necesare pentru a dezvolta domeniul energetic românesc.
Conform regulilor europene, fiecare stat-membru a avut obigația să realizeze un Plan Național Integrat Energie Schimbări Climatice – PNIESC 2020-2030. Aceste planuri se bazează pe strategiile energetice, nu le înlocuiesc. Fiecare țară își știe resursele și capacitatea de a crește și îmbunătăți domeniul său energetic și fiecare țară are propriul ritm de realizare a obiectivelor asumate la nivel european. Suntem țări diferite, suntem la nivele de dezvoltare diferite, iar criza energetică a demonstrat încă o dată că realitatea integrată europeană este validă doar dacă statele sunt coerente și au grijă de propriile resurse.
Aprobarea Strategiei Energetice a României de către Parlament va elimina eventualele disensiuni politice interne și ne va întări poziția în UE. În egală măsură, este o abordare cât se poate de constructivă și în folosul tuturor – de la producători, la consumatorii de energie electrică. Avem resurse, avem energeticieni de foarte bună calitate, avem manageri de companii buni, este momentul să așezăm lucrurile pe un suport serios de care toți au nevoie. Sectorul energetic este în sine o resursă fundamentală a economiei românești!”
Obiectivele Strategiei Energetice sunt:
1. Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
2. Energie curată și eficiență energetică;
3. Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;
4. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
5. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;
7. România, furnizor regional de securitate energetică;
8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.
Strategia energetică a României urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei și climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 și perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate și de România, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziția sectorului energetic românesc către producerea de energie curată.
Ţinând cont că, în prezent, la nivel internațional, piața energiei se află într-o perioadă de tranziție din punct de vedere tehnologic, climatic, geopolitic și economic, România va trebui să se adapteze și alinieze la aceste tendințe de pe piețele internaționale, dar și la reașezările geopolitice ce influențează parteneriatele strategice, având atât componente de securitate și investiții, cât și de comerț și tehnologie.
Prin promovarea proiectului de act normativ se propune aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2022-2030, cu perspectiva anului 2050.
România își va menține poziția de producător important de energie în regiune și va avea un rol activ și însemnat în gestionarea situațiilor de stres la nivel regional, potrivit Notei de Fundamentare.
Dezvoltarea sectorului energetic este parte a procesului de dezvoltare a României. Sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, gazul natural în amestec cu hidrogen și energia nucleară vor juca un rol important în decarbonizarea sectorului energetic național.
Valoarea investițiilor pe care România le va putea face utilizând fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Fondul pentru Modernizare depășește 16 miliarde de euro. Investițiile vizează domenii precum energia regenerabilă, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, energia nucleară, cogenerarea, bicombustibilii și modernizarea infrastructurii energetice, se mai arată în document.
Prin implementarea strategiei energetice se va asigura accesul la energie electrică și termică a tuturor consumatorilor, protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice, se vor asigura piețe de energie competitive, va crește calitatea
învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane.
Totodată, prin implementarea Strategiei, coroborat cu accesarea programelor europene de finanțare, va fi sprijinită diversificarea și reconversia economică a teritoriilor afectate de tranziția energetică și politicile ambițioase de mediu, prin susținerea investițiilor productive în întreprinderile mici și mijlocii, crearea de noi întreprinderi, stimularea cercetării și inovării, reabilitarea mediului, producerea
energiei curate precum și în perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, transformarea instalațiilor existente cu emisii mari de dioxid de carbon
atunci când aceste investiții conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor și protejează locurile de muncă.
Potrivit documentului, Sistemul energetic românesc trebuie să fie integrat la nivel continental, bazat pe concurenţă, pe utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un
sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficace atât pentru pieţele de energie cât şi pentru operatori şi consumatori.
Pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale:
– Menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire.
– Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi.
– Liberalizarea pieţei de energie, interconectarea sistemelor energetice, cu reţele „inteligente” şi de comunicare.
– Minimizarea dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile.
– Promovarea politicilor de creştere a eficienţei energetice şi stimularea
tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.
Strategia energetică definește direcțiile de acțiune și dă un semnal clar mediului de afaceri cu privire la prioritățile și necesitățile investiționale ale sistemului energetic precum și în celelalte sectoare economice, care trebuie să se alinieze măsurilor de inovare, prin creșterea eficienței energetice în toate sectoarele economice, creșterea rolului surselor regenerabile de energie în sectorul încălzire/răcire, în industrie, în
transporturi și în sectorul clădirilor.
Politica de promovare a investițiilor prioritare va asigura importante oportunitați economice și sociale. Construirea de noi capacități de producere a energiei, retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de energie vor conduce la creșterea produsului intern brut. Intensitatea energiei primare, parametru macroeconomic dependent de structura economiei, caracterizează randamentele de utilizare ale energiei. Un alt indicator fundamental este consumul de energie primară, iar măsurile de politică în domeniul eficienței energetice se aplică pe întregul lanț, resurse primare – productie – transport – distribuție, furnizare, – consumator final.
Strategia energetică oferă oportunităţi de implicare a IMM-urilor prin dezvoltarea afacerilor în vederea derulării de activităţi care conduc la îndeplinirea obiectivelor Strategiei. Trebuie avută în vedere orientarea Strategiei către promovarea energiilor din surse regenerabile și diversificarea mix-ului tehnologic al marilor companii, astfel încât acestea să devină competitive și să asigure securitatea energetică la
nivel național și regional.
De asemenea, politicile climatice și de mediu, centrate pe diminuarea emisiilor de GES și pe schimbarea atitudinilor sociale în favoarea „energiilor curate” constituie un factor care modelează comportamentul investițional și tiparele de consum în sectorul energetic.
Implementarea investițiilor prioritare, precum și necesitatea atingerii țintelor asumate de România pentru 2030, deschide oportunitatea intreprinderilor mici și mijlocii de a aplica la programele de finanțare europene precum și la creditete preferențiale de la bănci pentru investițiile considerate sustenabile din punctul de vedere al taxonomiei. Prin implementarea direcțiilor stabilite în Strategie, vor fi create oportunitățile de ocupare a forței de muncă în noile sectoare, iar în cele
în tranziție de recalificare, vor fi create condiții atractive pentru investitorii publici și privați, va fi facilitat accesul la împrumuturi și sprijin financiar, se va investi în înființarea de noi întreprinderi, IMMuri și startup-uri, se va investi în activități de cercetare și inovare.
| Știri BVB