ANEIR: Efectul refuzului intrării României în spațiul Schengen – Austriecii cu profiturile, românii cu pierderile

Veto-ul austriecilor din neagra zi de 8 decembrie a.c. la adresa țării noastre nu numai că a mâhnit și contrariat cetățenii din România și din celelalte țări membre UE (sunt sigur și foarte mulți austrieci), dar a pus în oglindă efectele respectivului vot pentru români și austrieci. Dacă în cazul Austriei aceasta a beneficiat și beneficiază de miliardele de euro pe care firmele austriece le repatriază anual din România în folosul – direct sau indirect – al austriecilor-acționari sau cetățeni de rând, în cazul României efectul este contrar, a transmis  Dr. Mihai IONESCU, Președintele executiv al ANEIR,,Co-Preşedintele Consiliului de Export al României, printr-un comunicat.

Acesta arată: “Pe de o parte, cetățeanul român este văduvit de partea din avuția națională care se transferă în Austria, iar pe de altă parte, efectul se măsoară prin deficitele balanței comer-ciale pe care țara le acumulează an de an (anul acesta de peste 33 miliarde euro) datorită și dificultăților pe care le întâmpină firmele românești în derularea operațiunilor de export-import. Pentru că barierele fizice și mentale pe care le generează neintrarea în spațiul Schengen se comensurează și în banii pierduți. Iar dacă luăm în calcul numai deficitul balanței comerciale ajungrm la peste 1.500 euro/cetățean/an, datorie pe care fiecare român o lasă moștenire generațiilor viitoare.

Orice minut, orice oră sau zi de întârziere a camioanelor în vămi, ca și a persoanelor (turiști sau oameni de afaceri) măresc costurile produselor și serviciilor pe care România le-ar putea oferi străinătății. Și cum în afaceri orice ban/cent contează, costurile suplimentare rezultate din neapartenența la spațiul Schengen conduc la scăderea competitivității economice a României în relațiile internaționale.

Nu întâmplător toate celelalte țări care au pornit odată cu noi pe calea economiei de piață în 1989 – și care sunt de ani buni în apațiul Schengen – au balanțe comerciale pozitive (numesc aici Polonia, Cehia, Ungaria), în timp ce la noi deficitele se accentuază an de an.

Desigur, nu apartenența la spațuil Schengen rezolvă singur și de la sine povara datoriei externe a României. Dar o contribuție nu lipsită de importanță are orice zi de amânare a intrării meritate a României în această zonă, merit demonstrat concret de parametrii măsurabili consfințiți de autoritățile europene.

Altfel spus, în urma veto-ului absurd din 8 decembrie austiecii au rămas cu profiturile, iar românii cu paguba. O nemeritată abatere de la principiile care guvernează marea familie a UE, principii în care românii și-au pus mari speranțe că nu vor mai fi tratați drept concetățeni de mâna a doua.”