Anticorpii împotriva COVID-19 durează cel puţin 8 luni în majoritatea cazurilor (studiu)

Anticorpii neutralizanţi împotriva SARS-CoV-2 persistă în organismul pacienţilor care au trecut prin boală cel puţin 8 luni de la infecţie în majoritatea cazurilor, asigură un studiu realizat de spitalul milanez San Raffaele şi de Institutul Superior de Sănătate (ISS) italian, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Pacienţii infectaţi care produc anticorpi în primele 15 zile de la contractarea bolii au un risc mai mic de a dezvolta o formă gravă de COVID-19, precizează studiul publicat de marţi de revista ştiinţifică Nature Communications.

Durata anticorpilor şi importanţa dezvoltării lor timpurie pentru a combate infecţia sunt principalele rezultate ale studiului realizat de cele două institute din Italia.

Pe baza a 162 de pacienţi testaţi pozitiv la SARS-CoV-2 cu simptome diferite, studiul conchide că anticorpii rămân în organism timp de 8 luni, indiferent de gravitatea bolii, de vârsta pacienţilor sau de prezenţa unor patologii prealabile.

Primele mostre de sânge prelevate au corespuns perioadei martie-aprilie 2020, în timp ce ultimele au fost realizate în noiembrie.

“După opt luni de la diagnostic doar trei pacienţi nu au mai răspuns pozitiv la testul de anticorpi”, au explicat ISS şi spitalul San Raffaele într-un comunicat.

În schimb, 79% dintre persoanele analizate au produs anticorpi în primele săptămâni de la începerea simptomelor, iar cei care nu au dezvoltat anticorpi au avut un risc mai mare de a face o formă mai gravă a bolii, dincolo de alţi factori.

“Pacienţii care nu pot produce anticorpi neutralizanţi în prima săptămână după infectare trebuie identificaţi şi trataţi la timp, deoarece riscă să dezvolte forme mai grave ale bolii”, a precizat Gabriella Scarlatti, directoarea departamentului de boli virale de la spitalul San Raffaele din Milano.

Studiul are “implicaţii atât în privinţa gestionării clinice a bolii pacientului cât şi în frânarea pandemiei”, a explicat Scarlatti în comunicat.

Studiul a analizat şi reactivarea anticorpilor în faţa coronavirusului sezonier, responsabil cu gripa, şi a concluzionat că aceştia “recunosc parţial noul coronavirus şi se pot reactiva după infecţie, deşi nu sunt eficienţi în neutralizarea lui”.

Cu toate acestea este vorba de o veste bună, având în vedere că exista temerea ca acest tip de anticorpi ar putea încetini dezvoltarea anticorpilor specifici împotriva SARS-CoV-2 şi ar avea efecte negative în timpul bolii.