Arma Europei pentru următoarea criză este politica fiscală, spune un fost economist şef al FMI

Cheltuielile guvernamentale trebuie să joace un rol mai mare în stimularea economiei zonei euro în următorii ani, chiar dacă aceasta înseamnă deficite bugetare mai mari, a declarat luni Olivier Blanchard, fostul economist şef al Fondului Monetar Internaţional, transmite Bloomberg.

Cu prilejul forumului organizat de Banca Centrală Europeană la Sintra, Portugalia, Olivier Blanchard l-a lăudat pe preşedintele BCE, Mario Draghi pentru decizia de a coborî dobânda de referinţă în teritoriul negativ, pentru achiziţiile de active şi creditele bancare pe termen lung, introduse de Draghi pentru a ajuta zona euro să îşi revină după criza financiară globală. Cu toate acestea, Blanchard a susţinut că aceste eforturi au lăsat decidenţilor un spaţiu de manevră limitat pentru a răspunde la viitoarele şocuri economice, precizează Agerpres.

“Cu siguranţă nu există spaţiul de manevră necesar pentru a răspunde şi la o recesiune obişnuită. Politica fiscală trebuie să joace un rol mult mai activ şi în prezent nu este echipată pentru a face acest lucru”, a spus Olivier Blanchard, care în prezent lucrează la Peterson Institute for International Economics.

Întrebarea cum poate fi abordată următoarea criză a devenit una presantă în condiţiile în care ritmul de creştere a economiei mondiale încetineşte ca urmare a tensiunilor comerciale. BCE a anunţat că va reacţiona, dacă va fi nevoie, însă, spre deosebire de Rezerva Federală americană, BCE nu a început încă să majoreze dobânzile de la un minim istoric. În paralel, Uniunea Europeană îşi menţine presiunile asupra statelor membre pentru ca acestea să îşi reducă deficitele bugetare, mai scrie Bloomberg.

Blanchard susţine că, dimpotrivă, UE ar trebui să îşi revizuiască regulile cu privire la deficitele bugetare. Dacă este nevoie de deficite bugetare pentru a susţine cererea, acestea ar trebui utilizate pentru investiţii publice sau finanţarea reformelor structurale. În plus, există motive pentru numirea “unui fel de ministru de Finanţe” care să coordoneze mai bine politica monetară şi cea fiscală.

Recent, miniştrii europeni de Finanţe au ajuns la un acord cu privire la liniile principale ale unui buget al zonei euro, însă au evitat o decizie cheie cu privire la cât de mare va fi acest buget.

Blanchard a spus că pentru a se garanta că politica fiscală este suficient de expansionistă, guvernele ar putea cădea de acord cu asupra unei abordări coordonate cu privire la emisiunile de obligaţiuni ale fiecărei ţări, în mod similar cu răspunsul global la criza financiară din 2009. Ca alternativă, statele membre ar putea pune la punct un buget comun finanţat prin euro-obligaţiuni, dar a recunoscut că există unele dificultăţi politice cu privire la acest plan.

De asemenea, Blanchard a reiterat apelul către BCE pentru a adopta o ţintă de inflaţie mai mare, declarându-se dezamăgit că instituţia de la Frankfurt nu a făcut acest lucru, mai ales având în vedere faptul că a fost capabilă să se schimbe pentru a-şi menţine credibilitatea în trecut. BCE a ratat în mod consistent obiectivul de a menţine inflaţia la un nivel mai mic dar apropiat de 2%.

“Sunt conştient că ceea ce am spus ignoră geopolitica complexă a zonei euro care, în cele din urmă, va determina rezultatul final. Dar acesta este momentul adecvat pentru a începe. Politica monetară s-a transformat. Acum a venit timpul să facem la fel şi cu restul arhitecturii politicilor macro”, a spus Blanchard.