ASFOR: Este de neînţeles interesul pentru modificarea articolului antimonopol din Codul Silvic

Modificarea articolului anti-monopol din Codul Silvic este de neînţeles, în condiţiile în care prevederea actuală, prin care un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, asigură un echilibru în ceea ce priveşte accesul la resursa de lemn din România, consideră reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR).

‘ASFOR nu susţine punerea în discuţie sau modificarea articolului 60 alin. (5) litera f) din Codul Silvic, deoarece aceste prevederi, în forma actuală, asigură un echilibru în ceea ce priveşte accesul la resursa de lemn din România.tocmai acum când problemele sectorului sunt cu totul altele. Asigurarea unui echilibru în piaţa lemnului din România este obligatorie pentru a permite atât investitorilor străini, cât şi celor locali accesul la resursa de lemn. Silvicultura are probleme interminabile de imagine, cu toate acestea, în loc să ne preocupe schimbarea acestei situaţii şi găsirea unor soluţii de redresare, ne trezim cu propuneri de încurajare a unei activităţi monopoliste, demne de o colonie africană, care să ne prăbuşească cu totul. Cu o capacitate uriaşă de inovare şi dezvoltare, IMM-urile cu capital românesc au creat o paletă largă de produse şi servicii în economia forestieră – de la exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului, până la elemente stratificate din lemn, CLT şi construcţii din lemn’, precizează organizaţia, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES.

Potrivit datelor ASFOR, în România activează, în prezent, circa 4.700 de firme de exploatare şi 7.000 de firme de prelucrare primară a lemnului, iar 14.000 de IMM-uri realizează construcţii sau alte produse din lemn, unele chiar operaţiuni de obţinere a furnirului.

‘Exploatarea lemnului se realizează doar de către companii româneşti, fiind o activitate grea şi riscantă, cu marjă de profitabilitate redusă. Azi, România se poate lăuda cu codri seculari şi păduri virgine datorită arboretelor îngrijite în special de sectorul de exploatare. Economia forestieră este un segment de activitate vital pentru România. În lipsa acestuia, sau într-o eventuală situaţie de dependenţă s-ar crea probleme reale de securitate energetică şi s-ar periclita grav activitatea sectorului de construcţii. Mai mult, credem că s-ar crea grave probleme sociale în zona de munte, prin lipsa produselor de lemn vitale pentru activitatea de zi cu zi’, notează sursa citată.

ASFOR consideră că, prin modificările aduse Codului silvic, trebuie să ne asigurăm că atingem cel puţin următoarele obiective, necesare unei bune administrări a pădurilor: lemn măsurat (din pădure trebuie să expediem lemn măsurat de către persoane specializate în măsurarea lemnului. APV este un document estimativ), paza pădurii trebuie să fie făcută de către instituţii specializate Poliţie/Jandarmerie (după ultimul incident am ajuns la concluzia că nici dotarea cu tancuri a pădurarilor nu-i transformă în paznici), definirea corectă a lemnului şi a produselor din lemn în conformitate cu prevederile art. 2 din Regulamentul UE nr. 995/2010, includerea reglementărilor de natură contravenţională şi penală în legi specifice – Legea nr. 171/2010 şi Codul penal, asigurarea lemnului de foc pentru populaţie din lemnul rezultat din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor şi tăierile de igienă.

Conform articolului 60 alin. (5) litera f) din Legea 46/2008 (Codul Silvic), un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor trei ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.

Mai multe organizaţii de mediu au avertizat, luni, că modificările legislative ce se dezbat la Camera Deputaţilor pot să ofere, din nou, monopol marilor companii de pe piaţa lemnului din România şi să contribuie la mascarea tăierilor ilegale de păduri, conform unui comunicat al Greenpeace şi Declic.