Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România și Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România avertizează: O eventuală taxare suplimentară a companiilor va avea un impact devastator asupra sustenabilității fiscale a farmaciilor și a distribuției de medicamente

Antreprenorii români din domeniul farmaceutic afirmă, cu deplină responsabilitate, că societățile farmaceutice nu au capacitatea de a absorbi un nou șoc fiscal, fără consecințe grave asupra industriei noastre și a comunităților pe care le deservim, potrivit unui comunicat.

Pentru o industrie deja supraimpozitată și suprareglementată, orice taxare suplimentară va duce la blocaje majore. Spre deosebire de alte sectoare de activitate, sectorul farmaceutic este unul suprareglementat, cu marje impuse de cadrul legal, unde cotele de adaos comercial nu au mai fost modificate din anul 2009, piața fiind dominată de vânzările de produse farmaceutice pentru care există o listă de prețuri și adaos comercial aprobat de către Ministerul Sănătății.

Farmaciile si distribuitorii de medicamente întâmpină dificultăți reale în a-și îndeplini obligațiile ce le revin, ca urmare a disproporției puternice între veniturile proprii, rezultate ca urmare a limitărilor stabilite în anul 2009, și creșterea costurilor cu salarizarea personalului, chirii, transport, utilități, asigurarea condițiilor calitative si de siguranță a medicamentelor etc.

Cum adaosul comercial este plafonat, în baza cadrului legal, la 35 de lei pentru produsele care depășesc prețul de 300 de lei si la 1% plus 35 lei pentru produsele cu pretul peste 1500 lei, farmaciile sunt deja la limită cu acoperirea costurilor de achiziție și administrative. În cazul produselor inovative, destinate afecțiunilor oncologice și bolilor rare, unde tratamentele valorează zeci de mii de lei, adaosul comercial nu acoperă nici măcar impozitul datorat Statului și cu atât mai puțin costurile administrative.

La rândul lor, angajații plătesc taxe și impozite care ajung la jumătate din salariu, din cauza taxării foarte ridicate a muncii în România.

“În aceste condiții, solicităm viitorului Guvern să aibă în vedere alte soluții decât suprataxarea contribuabililor pentru acoperirea deficitului. Doar așa va putea fi evitată o adâncire a blocajul economic actual. Mediul de afaceri și cetățenii se așteaptă la măsuri precum eliminarea evaziunii fiscale, eficientizarea cheltuielilor bugetare, redimensionarea eficientă a administrației de stat, introducerea unui sistem bazat pe performanță, dar și o mai bună absorbție și distribuție a fondurilor europene”, se arată în comunicatul citat.

 Profitabilitatea companiilor din sectorul farmaceutic și de distribuție de medicamente, așa cum reiese din datele publicate de acestea pe site-ul Ministerului de Finanțe, se situează mult sub media națională: 1,95% profit brut realizat în distributia de medicamente și 3,6% realizat de către farmacii.[1]

De aceea, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au venituri de peste 50 de mililoane de euro a afectat deja disproporționat companiile cu rulaje mari și profituri mici din sectorul farmaceutic, dar cu investiții semnificative în logistică, personal și infrastructură, prin:

• Scăderea capacității de reinvestire în servicii și infrastructură;
• Diminuarea lichidităților, putând afecta diversele plăți necesare ( furnizori și alti parteneri).

Reamintim că, atunci cand a fost introdus impozitul minim pe cifra de afaceri, autoritățile au precizat că aceasta va fi o măsură temporară, pentru un an sau doi.

La această situație, specific industriei noastre, se adaugă și sumele mari nedecontate pe perioade lungi de către Casele de Asigurări de Sănătate, care afectează major sustenabilitatea activității pe întregul lanț de distribuție de medicamente.

AFFR și ADRFR au tras, în ultimul an, mai multe semnale de alarmă în ceea ce privește întârzierile mari la plăți catre furnizorii de medicamente, situație pentru care Comisia Europeană a emis două avertizări României, ca parte a procedurilor de infringement. Comisia a arătat că aceste întărzieri afectează negativ întregul lanț de aprovizionare și riscă să conducă farmaciile din țară în faliment, în special IMM-urile, prin reducerea lichidității, împiedicarea creșterii și slăbirea rezilienței.

***

[1] ”Studiu de impact: impozitul de minimum 1% aplicat cifrei de afaceri. Comerț cu ridicata și amănuntul al produselor farmaceutice’’ realizat de analistul financiar Iancu Guda in 2023