Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România a solicitat Băncii Centrale Europene să contribuie la finanţarea excepţională a relansării economiei româneşti

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a solicitat zilele trecute autorităților europene să includă Eurobondurile emise de statul român în programul de achiziții al Băncii Centrale Europene (BCE) destinat țărilor din zona euro. Acțiunea a fost desfășurată de către APAPR în colaborare cu asociațiile similare din Croația și Bulgaria, prin intermediul PensionsEurope, federația europeană a fondurilor de pensii private, în care APAPR este membru din anul 2008.

Dacă scrisoarea trimisă către Comisia Europeană și BCE va avea succes, titlurile de stat emise în euro de către România vor fi eligibile pentru a fi cumpărate de Banca Centrală Europeană, efectul fiind injectarea în economia românească a miliarde de euro, stabilizarea și reducerea costurilor la care România se împrumută pe piețele externe și implicit sprijinirea economiei și a locurilor de muncă din țară. În plus, susținerea prețurilor Eurobond-urilor românești de către BCE va avea un impact pozitiv și asupra valorii activelor fondurilor de pensii private, potrivit unui comunicat al  Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România .

Odată cu închiderea administrativă a unei bune părți a economiei europene (și globale) cauzată de criză sanitară Covid19, autoritățile europene au gândit un program de susținere a economiilor din zona euro prin injectarea de lichiditate de către BCE via achiziția de titluri de stat (PEPP – Pandemic Emergency Purchase Programme). Deși România nu este încă membră a zonei euro, APAPR a argumentat în cadrul scrisorilor trimise autorităților europene că, având în vedere angajamentul ferm de a adera la zone euro, țară noastră merită să se califice în acest program, alături de Bulgaria și Croația, state deja intrate în mecanismul ERM2, anticamera zonei euro.

Potrivit Statutului BCE și Tratatelor Europene, rolul băncii centrale europene este să sprijine dezvoltarea economică sustenabilă a tuturor statelor membre UE, nu doar a celor din zona euro. La fel că Bulgaria și Croația, și România și-a setat o țintă de adoptare a monedei euro (2024, conform strategiilor guvernamentale oficiale) și derulează reforme în vederea întrunirii condițiilor formale de intrare în zona euro. De asemenea, băncile centrale ale statelor menționate sunt parte a sistemului BCE, ele participând la capitalul BCE.

În plus, extinderea PEPP prin includerea Eurobondurilor românești va stimula autoritățile române să accelereze reformele în direcția adoptării euro (convergență nominală), cu efecte pozitive și în convergență reală, adică a integrării profunde a economiei românești în piață unică europeană. De asemenea, această ar permite României, Bulgariei și Croației să continue să relaxeze politică monetară și condițiile de creditare, facilitând accesul guvernului, cetățenilor și companiilor la finanțare stabilă și accesibilă pentru investiții și creștere.

„Acest demers al APAPR de sprijin pentru autoritățile române și economia României nu este nicidecum primul de acest fel. Un alt exemplu relevant și de aceeași anvergură este reușită APAPR de a convinge autoritățile europene, cu ocazia precedentei crize economice din 2008-2011, să excludă contribuțiile virate de bugetul național către pensiile private de Pilon ÎI ale românilor din calculul deficitului bugetar și datoriei publice, pentru a da o gură de oxigen finanțelor publice și a permite în continuare acumularea sustenabilă și eficientă a resurselor financiare în vederea suplimentării pensiei publice pentru milioane de cetățeni”, a amintit Radu Crăciun, președintele APAPR.