de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna august 2025 a fost de 9.002 lei, cu 199 lei mai mic (-2,2%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 130 lei (-2,4%), până la 5.387 lei, cea mai mică valoare din ultimele șase luni. Suma reprezintă 1.108 euro nominal la cursul din septembrie 2025, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă.
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +9,85% și al unui avans nominal de 4,4%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a coborât semnificativ în domeniul negativ (-5%, de la -2,4% în luna precedentă). Este urmarea măsurilor de limitare a deficitului public și a creșterii economice slabe din primul jumătate a anului curent (+0,3% brut, conform INS).
Pe fondul ameliorării marginale a cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a scăzut la 1.659 euro (prețuri relative în România de 64%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2025). Este cea mai mică valoare din ultimele zece luni. Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a redus în august cu 10,8 puncte procentuale, până la 236,4%.
În contextul evoluțiilor de pe piața valutară, se poate vedea atenuarea sistematică din ultimele 12 luni a puterii de cumpărare a veniturilor salariale, după nivelul excesiv de 8,8% din septembrie 2024 (atins în perioada electorală, ceea ce a contribuit la expandarea deficitului bugetar). Chiar și cu o cerere atenuată, deficitul comercial a rămas considerabil, de circa 2,6 miliarde euro lunar.
Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu a intrat rapid pe minus, unde va rămâne o perioadă destul de îndelungată de timp. Din păcate, din nou pe contrasens cu evoluția productivității muncii industriale. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul anunțată de INS a fost în creștere pe iulie în așteptarea majorării de TVA, după care a scăzut puternic (-7,2%) în august.
Doar trei sectoare de activitate rămase pe plus în termeni reali
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+16,9% nominal și +6,4% în termeni reali, ajustat cu inflația), urmată la mare distanță de intermedierile financiare plus asigurări (+10,6%, respectiv +0,7%) și producerea și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă etc. (+10,3%, respectiv +0,4%).
TOATE celelalte sectoare de activitate s-au situat pe minus în termeni reali, cu valori negative ceva mai reduse regăsite în serviciile administrative şi activități suport (-2,6%), comerț (-2,8%), extracția petrolului brut și a gazelor naturale, industria prelucrătoare (-3% în ambele cazuri), transport și depozitare și distribuția apei, salubritate, deșeuri (cu câte -3,4%).
Relativ mai puțin afectați de creșterea prețurilor comparativ cu media națională au mai fost angajații din industria alimentară (-3,5%), fabricarea produselor din tutun (-4,5%), telecomunicații și agricultură, silvicultură, pescuit (ambele cu -4,6%), în timp ce HoReCa (-5,3%) și fabricarea autovehiculelor (-5,8%) au cuborât de puțin sub valoarea măsurată pe întreaga economie.
Sectoarele bugetare au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost aproape de cota zero, cu învățământul la +0,4% (de unde -8,6% în termeni reali) iar administrația publică (-0,3%, respectiv -9,3%) și cu sănătatea și asistența socială (-0,8%, respectiv -9,7%) cu scăderi salariale marginale chiar și în valori nominale.
De reținut adâncirea în domeniul negativ ca putere de cumpărare de -6% a sectorului IT (de la -4,4% anterior) și nivelul în declin și mai pronunțat (-7,1%) din domeniul construcțiilor, în pofida contribuției acestuia din urmă la creșterea economică, respectiv +0,3 puncte procentuale la un rezultat PIB pe S1 2025 de exact +0,3%).
Pe penultimul loc, cu o scădere mai mare de 10% în termeni reali, apare fabricarea substanțelor și produselor chimice (-1,6% nominal și -10,4% ca putere de cumpărare), exact domeniul de activitate pe care avem cel mai mare deficit comercial sectorial, ajuns conform datelor oficiale publicate de INS la circa -9 miliarde euro după primele opt luni ale anului curent.
| Știri BVB