Aurescu: România rămâne profund preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate în regiunea Mării Negre

România rămâne profund preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate, prelungite, uneori numite “îngheţate”, în regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea, securitatea şi cooperarea în zona apropiată României, cu impact asupra securităţii noastre naţionale, a afirmat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

El a deschis conferinţa cu tema “Multilateralismul şi Pacea”, organizată de Institutul Diplomatic Român cu ocazia celebrării a 65 de ani de apartenenţă a României la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi a 75 de ani de existenţă a Organizaţiei, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), citat de Agerpres.

Potrivit discursului său transmis de MAE, şeful diplomaţiei române a subliniat că pe parcursul celor 65 de ani de apartenenţă la ONU, România “a demonstrat pragmatic angajamentul său faţă de dezvoltarea sistemului multilateral, în conformitate cu valorile Cartei ONU, atât din punct de vedere normativ, conceptual, prin contribuţiile aduse de către diplomaţii români în dezbaterile şi negocierile care au avut loc în cadrul Organizaţiei, cât şi prin contribuţii concrete la misiunile de menţinere a păcii, precum şi prin sprijin concret pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”.

Astfel, a adăugat el, România “este un promotor activ al participării la misiuni de pace ale ONU, domeniu în care există o tradiţie de aproape trei decenii”.

“Am luat parte la numeroase astfel de operaţiuni, dintre care le amintesc pe cele din Republica Democrată Congo, din Sudanul de Sud, din Mali sau din Kosovo, iar România continuând şi pe mai departe să acorde atenţie acestui segment de activitate”, a subliniat Aurescu, adăugând că România este ferm angajată în menţinerea ordinii internaţionale bazate pe reguli, în consolidarea arhitecturii globale a controlului armamentelor, neproliferării şi dezarmării, ţinând totodată cont de contextul de securitate şi, bineînţeles, de apartenenţa României la Alianţa Nord-Atlantică.

“România rămâne profund preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate, prelungite, uneori numite ‘îngheţate’, în regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea, securitatea şi cooperarea în zona apropiată României, cu impact asupra securităţii noastre naţionale. Evoluţii recente, ba chiar în derulare după cum putem constata, în vecinătatea noastră estică şi zona extinsă a Mării Negre relevă, încă o dată, faptul că nu putem vorbi despre aceste conflicte ca despre nişte ‘conflicte îngheţate’, ci despre nişte conflicte a căror rezolvare încă trenează şi a căror ‘temperatură’ este variabilă, ceea ce devine un instrument de influenţă pentru unii actori cu interese geopolitice înguste, de sumă nulă”, a arătat ministrul.

În acest context, a afirmat el, “România evaluează că tema conflictelor prelungite trebuie să redobândească o atenţie sporită pe agenda organizaţiilor multilaterale”.

“Acesta este şi motivul pentru care am propus, alături de alte zece state membre ale Uniunii Europene, recent, introducerea acestui subiect pe agenda unui viitor Consiliu al Afacerilor Externe. De asemenea, am ridicat această temă recent şi în cadrul reuniunii ministeriale a NATO de la începutul acestei luni. Am amintit despre importanţa soluţionării conflictelor îngheţate sau prelungite şi la Consiliul Ministerial OSCE, tot de la începutul lunii decembrie. Cred că este important ca această temă să-şi găsească un rol din ce în ce mai proeminent pe agenda de dezbatere atât în România, cât şi în plan extern”, a spus Bogdan Aurescu.

De asemenea, ministrul a vorbit şi de gestionarea crizei sanitare de anul acesta.

“Pandemia de COVID-19 a avut un impact profund asupra tuturor domeniilor vieţii noastre şi ne-a arătat care sunt vulnerabilităţile la nivel naţional şi internaţional. În acelaşi timp, pandemia a arătat că, pentru soluţionarea crizelor globale, este necesar un răspuns global. Ca să facem faţă crizei actuale, manifestată nu doar sub aspectul sănătăţii, dar şi economic, social, democratic, este necesară o ordine globală funcţională şi un sistem multilateral puternic, eficient şi bazat pe norme”, a punctat el.

În concluzie, a spus că “răspunsul cuprinzător al ONU la această criză evidenţiază interdependenţa pilonilor economic, umanitar, de securitate şi al drepturilor omului”.