Autoexcluderea de la jocurile de noroc. ONJN face un pas spre operaționalizare, industria cere măsuri de sprijin pentru jucători și intensificarea eforturilor de combatere a pieței negre

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a publicat recent un proiect de ordin care vizează operaționalizarea sistemului de autoexcludere de la jocuri de noroc, un mecanism considerat important pentru protecția jucătorilor.

Inițiativa vine după mai bine de un an și jumătate de la adoptarea prevederilor referitoare la autoexcludere, în contextul în care actuala procedură a avut o funcționalitate limitată, iar reglementările existente sunt neclare și dificil de aplicat în practică. În paralel, autoritatea anunță că a pregătit o propunere de modificare a textului actual de lege referitor la autoexcludere, pe care o va promova imediat după instalarea noului guvern.

Proiectul de ordin este, potrivit industriei de jocuri de noroc din România, primul pas concret făcut de autoritate spre aplicarea efectivă  a principiului autoexcluderii în România, după mai bine de un an și jumătate de semnale transmise de industrie, privind lipsa unui cadru clar și a unui sistem funcțional, care să permită operatorilor blocarea accesului jucătorilor care solicită acest lucru.

„Salutăm inițiativa Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc de identificare a unei soluții care, până la modificarea legislativă, vizează îmbunătățirea în mod considerabil a procedurii de autoexcludere. Vine într-un moment în care industria are nevoie de claritate și predictibilitate. Totuși, este important să nu ne oprim aici. Autoexcluderea este doar o piesă dintr-un puzzle mai amplu, care trebuie să includă și programe de sprijin, consiliere psihologică, prevenție, educație”, transmite Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc, prin vocea directorului său general, Alexandru Domșa.

Pe lângă necesitatea operaționalizării procedurii și a modificării textului actual de lege, industria de jocuri de noroc susține că este nevoie de un sistem integrat de protecție a jucătorilor cu probleme, care să includă măsuri post-autoexcludere. „O persoană care se autoexclude are nevoie de sprijin, de acces la servicii de consiliere, pentru a reduce sau elimina riscul ca acesta să revină la joc. Sau, mai rău, ca în scurt timp, să se îndrepte către piața neagră, către operatorii nelicențiați, acolo unde nu există filtre sau control. Acest pericol este extrem de mare”, avertizează Domșa.

În acest sens, industria de gambling din România solicită și deblocarea fondurilor destinate programelor de joc responsabil, aflate în prezent la dispoziția ONJN, dar încă neutilizate. Potrivit legislației, operatorii licențiați contribuie financiar la un fond special destinat protecției jucătorilor și prevenirii comportamentului adictiv, însă implementarea programelor a fost întârziată până acum.

„Industria jocurilor de noroc din România contribuie anual cu aproximativ 20 de milioane de euro la fondul destinat promovării jocului responsabil. Conform legislației în vigoare, 70% din aceste contribuții sunt direcționate către bugetul de stat, iar 30% către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, ambele entități având responsabilitatea de a utiliza aceste fonduri în scopul dezvoltării de programe de prevenție, educație și sprijin pentru persoanele afectate de adicție. Cadrul legal este clar și bine definit, atribuind industriei obligația de a finanța aceste programe și statului, prin ONJN, sarcina de a le iniția și implementa. Din acest parteneriat, sectorul privat și-a onorat constant contribuțiile, cu responsabilitate și consecvență, pe când statul nu a demarat niciun astfel de program până la acest moment. Ne dorim ca noua conducere a Oficiului să își respecte angajamentul asumat în mod public de a debloca fondurile acumulate și de a demara programe destinate prevenirii și tratării dependenței de jocuri de noroc”, susține Alexandru Domșa.

Reprezentantul industriei vorbește și despre necesitatea unei abordări integrate, care să coreleze reglementarea privind autoexcluderea cu măsuri de sprijin pentru jucători și cu acțiuni ferme împotriva pieței ilegale. Aceasta din urmă, spune Domșa, rămâne una dintre cele mai mari amenințări pentru siguranța jucătorilor și pentru stabilitatea sectorului reglementat.

„Dacă nu închidem toate aceste portițe, orice măsură de protecție a jucătorilor devine, în final, ineficientă. Fenomenul jocurilor de noroc desfășurate în afara cadrului legal aduce cu sine o serie de riscuri majore: lipsa oricărei forme de protecție pentru jucători – în special pentru cei vulnerabili –, pierderi semnificative la bugetul de stat prin evaziune fiscală, distorsionarea concurenței în piață, dar și alimentarea economiei subterane și a rețelelor infracționale. În plus, această practică are un impact direct asupra forței de muncă, punând în pericol mii de locuri de muncă din sectorul reglementat”, atrage atenția directorul general al Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc, Alexandru Domșa.

Industria susține că este pregătită să sprijine autoritatea în eforturile de combatere a pieței negre, oferind expertiză tehnică. În acest sens, FEDBET, împreună cu Asociația Organizatorilor de Jocuri la Distanță, au desemnat o echipă pluridisciplinară de experți în vederea sprijinirii Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc în eforturile de combatere a pieței ilegale a jocurilor de noroc. De asemenea, pentru a facilita implicarea societății în sprijinirea acestui demers, a fost creat un canal dedicat – adresă de email sesizari.bm@fedbet.ro, pus la dispoziția membrilor și publicului larg o pentru a putea raporta activități ilegale de jocuri de noroc, acestea urmând a fi trimise cu celeritate către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.