Autoritatea de Supraveghere Financiară poate solicita judecătorului-sindic înlocuirea lichidatorului judiciar și sancționarea acestuia, pentru neîndeplinirea atribuțiilor (vezi Legea)

Autoritatea de Supraveghere Financiară poate solicita judecătorului-sindic înlocuirea lichidatorului judiciar și sancționarea acestuia, pentru neîndeplinirea
atribuțiilor, potrivit modificărilor recente la legea insolvenţei. Acest amendament a fost introdus de Comisia pentru industrii și servicii.

Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 88/2018 pentru modiicarea și completarea unor acte
normative ın domeniul insol ̂ venței și a altor acte normative
În vigoare de la 11 iulie 2020 legea-113-din-2020

Cererea se judecă în camera de consiliu în termen de 30 de zile, cu citarea lichidatorului judiciar, comitetului creditorilor și administratorului special, conform modificărilor legii.

Noile modificări cresc şi amenzile pentru lichidatorii judiciari, de la 10.000 lei la 50.000 lei.

Conform modificărilor legii, pe lângă incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilităţile băneşti, o societate de asigurare/reasigurare poate intra în insolvenţă  şi prin retragerea autorizației de funcționare ca urmare a constatării nerespectării sau a imposibilității restabilirii nivelului fondurilor proprii eligibile să acopere SCR – cerința de capital de solvabilitate și/sau MCR – cerința de capital minim, conform Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, în cazul societăților supravegheate conform părții I «Regimul de supraveghere Solvabilitate II» din Legea nr. 237/2015, cu modificările și completările ulterioare, sau ca urmare a scăderii valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumătate din limita minimă prevăzută de reglementările legale în vigoare pentru fondul de siguranță, în cazul societăților supravegheate conform părții a II-a «Regimul național de supraveghere» din Legea nr. 237/2015, cu modificările și completările ulterioare”.

Conform modificărilor, s-a majorat valoarea-prag a creanței pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței, atât pentru creditori, cât și pentru debitori, de la 40.000 lei la 50.000 lei. Valoarea-prag este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăților nr. 31/1990, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

În cazul falimentului unei instituții de credit, creanțele se plătesc în lei, în următoarea ordine:
1. taxele, timbrele și orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea instituției de credit debitoare, precum și plata onorariilor persoanelor angajate în condițiile legii, inclusiv ale lichidatorului judiciar;
2. creanțele rezultate din depozitele acoperite în sensul prevederilor cuprinse în legislația privind schemele de garantare a depozitelor, inclusiv creanțele schemelor de garantare a depozitelor rezultate din subrogarea în drepturile deponenților garantați și/sau din finanțarea, potrivit legii, a măsurilor de rezoluție a
instituției de credit debitoare, precum și creanțele izvorâte din raporturi de muncă pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;
3. creanțele reprezentând acea parte a depozitelor eligibile ale persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii care depășește plafonul de acoperire prevăzut în legislația privind schemele de garantare a depozitelor și depozitele persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii, care ar fi depozite eligibile dacă nu ar fi fost făcute prin intermediul
sucursalelor situate în afara Uniunii Europene ale unor instituții stabilite în Uniunea Europeană;
4. creanțele rezultând din activitatea debitorului după deschiderea procedurii;
5. creanțele bugetare, creanțele schemelor de garantare a depozitelor, altele decât cele prevăzute la pct.2, precum și creanțele Băncii Naționale a României decurgând din credite acordate de aceasta instituției de credit;
6. creanțele decurgând din operațiuni de trezorerie, din operațiuni interbancare, din operațiuni cu clientelă, operațiuni cu titluri, alte operațiuni bancare, precum și din cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, precum și alte creanțe chirografare;
7. creanțele izvorând din acte cu titlu gratuit;
8. creanțele negarantate care rezultă din instrumente de datorie care îndeplinesc toate condițiile prevăzute la art. 234(1);
9. creanțele decurgând din instrumente de datorie și din împrumuturi, având la bază convenții care prevăd o clauză de subordonare potrivit căreia, în caz de lichidare sau faliment al instituției de credit, astfel de creanțe urmează să fie plătite după creanțele tuturor creditorilor chirografari nesubordonați și, după caz,
ale altor creditori chirografari subordonați; în cadrul acestei categorii de creanțe, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferință stabilite prin clauza de subordonare aferentă fiecărei creanțe;
10. creanțele acționarilor instituției de credit în faliment, respectiv creanțele membrilor cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit în faliment, derivând din dreptul
rezidual al calității lor, potrivit prevederilor legale și statutare.»

Conform CITR, alte modificări la legea insolvenţei sunt:

• A fost eliminat dreptul creanțelor curente, cu scadența depășită cu mai mult de 60 de zile, la executarea silită.
• S-a eliminat condiția existenței unei creanțe fiscale sub 50% din valoarea creanțelor pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii de către debitor.
• A fost clarificată data de la care curge termenul pentru analiza cererilor de plată a creanțelor curente – respectiv de la data recepționării cererii de către administratorul judiciar, și nu de la depunerea cererii, cum prevedea textul actual. Totodată, termenul de răspuns a fost majorat de la 10 la 15 zile.
• S-a introdus un text privind distribuirea prețului în cazul valorificării activelor aflat sub sechestru penal – pe de o parte el trebuie distribuit conform prevederilor legale, pe de altă parte s-a reglementat obligația de a pune la dispoziția organelor de urmărire penale diferența de bani rămasă din preț după imputarea cheltuielilor de procedură.
• A fost înlocuită măsura înscrierii sub condiție rezolutorie a creanțelor fiscale contestate și nesuspendate, cu măsura înscrierii provizorii.
• S-a definit convenția de plată – ca fiind înțelegerea între debitor și creditor privind stingerea în una sau mai multe tranșe a obligațiilor la alte termene decât cele scadente conform prevederilor contractuale sau legale.
• La depunerea ofertelor, practicienii nu vor mai fi obligați să estimeze disponibilitatea de timp și de resurse umane, nici să arate experiența generală sau specifică în preluarea administrării dosarului. Judecătorul-sindic rămâne, astfel, atunci când trebuie să numească un administrator judiciar/lichidator provizoriu, fără posibilitatea de a decide desemnarea acestuia pe criterii de performanță și profesionalism.
• Se introduce instituția recuzării sau abținerii pentru conflict de interese, raportat la prevederile generale din Codul de procedură civilă, pentru specialiștii desemnați în procedură (avocați, experți contabili, evaluatori sau alți specialiști).