de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna mai 2025 a fost de 9.187 lei, cu 228 de lei mai mic (-2,4%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 139 de lei (-2,5%), până la 5.508 lei (1.091 euro nominal la cursul din iunie 2025, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +5,45% și al unui avans nominal de 7,6%, avansul puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a ajuns la 2%, fiind în pierdere semnificativă de viteză față de lunile anterioare. Este și urmarea unui efect de bază pronunțat, dar rămâne peste creșterea economică din primul trimestru al anului curent (+0,3% brut, conform INS).
Pe fondul creșterii conjuncturale a cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a scăzut la 1.812 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a redus cu 7,6 puncte procentuale față de luna precedentă, până la 254,6%.
În contextul evoluțiilor curente de pe piața valutară, se poate vedea atenuarea treptată a creșterii excesive a veniturilor salariale în raport cu rezultatul economic (+0,8% pe anul trecut și +0,3% pe T1 2025). Totuși, deficitul comercial rămâne considerabil, de aproape trei miliarde euro lunar, pe fondul scăderilor din sectorul industrial (-3% în primul trimestru al anului și cea mai slabă performanță din ultimii opt ani).
Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu s-a diminuat din nou, odată cu scăderea productivității muncii industriale. De reținut, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 3,5% mai mare în primele cinci luni din 2025 față de aceeași perioadă a anului anterior (valoare ajustată sezonier), în timp ce deficitul comercial pe segmentul de bunuri s-a majorat cu circa o șesime.
5 sectoare de activitate, pe minus în termeni reali
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat fabricarea produselor din tutun (+18,3% nominal și +12,2% în termeni reali, ajustat cu inflația), urmată de intermedieri financiare și asigurări (+12,7% nominal, respectiv +6,9% real). Podiumul a fost completat de sectorul HoReCa (+12,1%, respectiv +6,3%, altminteri ultimul ca valoare nominală, cu 3.346 lei).
Semnificativ deasupra mediei la nivel național apar, ca avans al puterii de cumpărare, fabricarea autovehiculelor (+5,6%), comerțul, segmentul de distribuție a apei, salubritate și deșeuri (ambele cu 5%),
serviciile administrative şi activitățile suport (+4,9%) și tranzacțiile imobiliare (+4,5%). Industria prelucrătoare a înregistrat, per total, o creștere salarială în termeni reali de 4,9%.
În timp ce sănătatea și asistența socială (+1,2%), precum și administrația publică (+0,9%) au coborât în clasamentul de profil semnificativ sub media pe economie, urmare a stopării indexărilor de început de an, învățământul a consemnat un recul de -1% în termeni nominali (-6,1% ajustat cu inflația !), după ce dominase creșterile salariale din anul anterior (efectul de bază a jucat un rol important în acest sens).
De reținut trecerile în domeniul negativ ca putere de cumpărare de -2,6%) în sectorul IT și -2,7% în construcții (în pofida contribuției acestuia din urmă la creșterea economică, respectiv +0,4 puncte procentuale la un rezultat PIB de +0,3%), precum și valoarea cu minus semnificativ consemnată în industria extractivă (-3%)
Pe ultimul loc, cu scăderea cea mai mare în termeni nominali, apare fabricarea substanțelor și produselor chimice (-1,5% nominal și -6,6% ca putere de cumpărare), exact sectorul pe care avem cel mai mare deficit comercial (41% din minusul total consemnat pe primele cinci luni în comerțul exterior), ceea ce ar trebui (odată și odată) să dea de gândit factorilor de decizie.
| Știri BVB