de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna octombrie 2024 a fost de 8.612 lei, cu 59 lei mai mare (+0,7%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 40 lei (+0,8%), până la 5.268 lei (1.053 euro nominal la cursul din noiembrie 2024, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +4,67% și al unui avans nominal de 12,3%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 7,3%. Semnificativ mai puțin decât în luna precedentă, ca urmare a unui efect de bază tot mai pronunțat dar mult peste creșterea economică pe anul în curs (+0,8% pe primele trei trimestre).
Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la nivelul record de 1.758 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a crescut cu 0,4 puncte procentuale față de luna precedentă, ajungând la 251,6%.
Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu a atins un nou maxim în euro, pe contrasens cu productivitatea muncii industriale, aflată în declin. De reținut, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 8% mai mare în primele zece luni ale lui 2024 față de aceeași perioadă a anului anterior iar deficitul comercial a urcat la 27,2 miliarde euro.
Sectorul IT a trecut pe minus în termeni reali
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a menținut segmentul HoReCa (+18,2% nominal și +21,9% ca putere de cumpărare), altminteri ultimul ca venit salarial mediu la nivel național (3.206 lei). Urmează, pe podium, tranzacţiile imobiliare (+18,9% nominal și +13,6% majorare reală) și fabricarea substanțelor și produselor chimice (+18,6%, respectiv +13,3%).
Semnificativ deasupra mediei la nivel național apar domeniile bugetare. Primul în materie de creștere a salariului real figurează învățământul (+13%), urmat de administrația publică, apărare etc. (+12,1% ca putere de cumpărare, însă cu cel mai ridicat nivel mediu bugetar) și de sănătate și asistență socială (+11,8%).
Situația evidențiază destul de clar rolul statului în politica salarială, unde deține rolul de market-maker. Dacă anul trecut sectoarele bugetare se situau relativ jos în clasamentul creșterilor salariale, acum au avansat și s-au menținut semnificativ peste media națională. Marea schimbare o constituie poziția sectorului de sănătate, aflat anul trecut la coada clasamentului.
Telecomunicațiile și sectorul de intermedieri financiare și asigurări s-au plasat ușor sub media pe economie (+6,3% față de +7,3% în termeni reali), dar peste nivelul mediu din industria prelucrătoare (+6%, unde au consemnat valori de reținut fabricarea substanțelor și produselor chimice, +13,3%, și fabricarea autovehiculelor, +9,1%).
De reținut poziționarea pe minus în sectorul de tehnologia informației, cu doar +3,7% nominal, respectiv -0,9% în termeni reali, după ce aportul la creșterea nivelul PIB pe primele trei trimestre ale anului a fost egal cu zero (-0,2% în volum de activitate). Pe ultimul loc apare un domeniu unde se practicau retribuții cu cinci cifre, fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-10,2% real, confruntat cu singura scădere nominală a veniturilor pe ramuri de activitate).
| Știri BVB