Avocat Victor Stănilă: Cum rezolvi problemele cu forța de muncă și eviți abuzurile, în criza coronavirus

Avocatul Victor Stănilă alcătuiește un ghid pentru manageri în criza generată de epidemia de coronavirus, în contextul în care mai mulți cititori Financial Intelligence au semnalat probleme practice cu care s-au confruntat, chiar abuzuri, în urma măsurilor adoptate de Guvern. Redăm mai jos opinia sa.

***

Traversăm cu toții o criză medicală, economică și socială, iar companiile au nevoie de un ghid care să îi ajute să treacă cu bine prin pandemia de coronavirus. Teama de a nu intra în faliment sau poate necunoașterea legislației a determinat multe companii să apeleze la metode la limita legii pentru a-și diminua sau elimina complet cheltuielile cu salariații. Dincolo de moralitatea deciziei, vreau să atrag atenția și asupra consecințelor ulterioare. Când criza provocată de noul coronavirus va lua sfârșit, iar companiile vor putea să își reia activitatea, cine va mai lucra pentru acele societăți care s-au grăbit să concedieze? Cu ce costuri vor trebui să instruiască alți oameni? Și, mai important, cât le vor costa procesele cu foștii angajați?

Acest articol este pentru managerii care au nevoie de un ghid pentru a depăși criza generată de pandemia de coronavirus. Vei afla ce căi legale ai la dispoziție pentru a-ți proteja atât firma cât și salariații. Îți vom spune ce poți să faci, dar mai ales ce decizii te-ar putea duce ulterior în fața instanțelor de judecată, în contradictoriu cu foștii angajați.

O să încep prin a explica măsurile sensibile, ce ți-ar putea aduce procese ulterioare cu angajații și cum să te ferești de ele.

Ghid dacă ai Angajați în perioada de probă. Ce nu ar trebui să faci.

Dacă ai salariați aflați în perioada de probă de 90 de zile, urmând a le face un contract pe perioadă nedeterminată,  ai putea fi tentat să faci uz de un articol din Codul Muncii (art 31 alin 3) care spune că „pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia”.

La o primă vedere, acest articol ți-ar putea oferi soluția salvatoare. Dacă faci însă o analiză juridică în context, o să constați că notificarea la care face referire articolul trebuie să fie legată de lipsa aptitudinilor profesionale.

Însăși Curtea Constituțională a analizat acest articol, concluzia fiind că existența notificării respective „nu împiedică angajații ale căror contracte individuale de muncă încetează în timpul perioadei de probă, potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Codul muncii, să se adreseze justiției pentru a contesta notificarea emisă de angajator și de a beneficia de toate mijlocele și garanțiile procesuale prevăzute în acest sens de legea procesual civilă.”

Curtea a reținut că o eventuală atitudine abuzivă a angajatorului – spre exemplu, obligarea salariatului la executarea unor sarcini de serviciu care nu corespund funcției sau postului ocupat – ar putea fi contestată în fața instanței de judecată în virtutea principiului bunei-credințe în desfășurarea relațiilor de muncă, principiu consacrat de art. 8 din Codul muncii, dar și de art. 57 din Constituție.

Ghid pentru varianta concediului fără plată. Ce nu ar trebui să faci

Să faci presiuni asupra angajaților pentru ca aceștia să accepte semnarea concediului fără plată este imoral, dar și nelegal. Te poți trezi oricând, după ce apele se mai limpezesc, cu unul sau mai multe procese din partea foștilor salariați.

Concediu fără plată poate conduce la suspendarea contractului individual de muncă numai dacă are loc cu acordul ambelor părţi (art. 54 Codul muncii) și pentru scopurile prevăzute de lege, anume de a ajuta salariaţii pentru interese personale și pentru pregătirea pentru examene. Prin urmare, acesta nu poate avea loc la iniţiativa angajatorului și nimic nu îl poate obliga pe salariat să îl accepte.

Așadar, mai bine analizează cu atenție dacă îndeplinești conditiile pentru a-ți putea recupera de la stat sumele aferente somajului tehnic și, dacă poți, urmează această cale.

Dacă nu, încearcă o cale de mijloc. Împarte-ți angajații pe categorii și încearcă să găsești împreună cu ei soluțiile legale și de comun acord acceptate.

Ghid pentru varianta concediului de odihnă. Ce nu ar trebui să faci

În cazul în care activitatea ta a fost diminuată, o altă variantă la care te-ai putea gândi este să îți convingi salariații de care nu ai nevoie într-o anumită perioadă să își ia concediu de odihnă. Varianta nu îți va aduce însă niciun beneficiu, pentru că va trebui să îi plătești integral.

Mai mult, potrivit legii, dreptul la repaos este exercitat în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului, reprezentanților salariaților ori a salariatului, după caz. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor. Astfel, dacă salariatul refuză, iar tu nu ai un temei justificat, nu poți forța salariatul să intre în concediu de odihnă. Dacă deja ai luat această decizie cu unii angajați, poți însă dispune rechemarea sau anularea concediului invocând forța majoră sau apariția unor urgențe care impun prezenta salariatului la locul de muncă.

Ghid pentru varianta concedierii

În ultimă instanță, concedierea ar putrea fi o variantă prin care îți poți conserva business-ul. Reprezintă încetarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului și poate fi determinată de desființarea locului de muncă din motive care nu țin salariat.

Având în vedere situația generată de pandemia de coronavirus, ține însă cont de următoarele aspecte:

• Concedierea nu poate fi decisă pe durata întreruperii activității ca urmare a instituirii carantinei (art. 60 al. 1 lit. b) Codul muncii). Mai exact, dacă a trebuit să îți închizi temporar afacerea pentru că unul sau mai mulți angajați sunt suspecți sau au Covid-19 , nu poți concedia acei angajați pe perioada carantinei. În cazul lor, contractul de muncă se suspendă de drept.
• Simplul fapt că Guvernul a instituit stare de urgență la nivel național, nu permite concedierea. Legiuitorul circumscrie legalitatea concedierii de caracterul efectiv al desființării locului de muncă, respectiv stabilește că aceasta trebuie să aibă o cauză reală și serioasă. În plus, decizia de concediere trebuie să conțină motivele care determină concedierea. Trebuie să ai în vedere că în fața instanței nu poți invoca alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.
• În cazul concedierii individuale, trebuie să acorzi angajatului o perioadă de preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare, excepție făcând persoanele care se află în perioada de probă. Dacă nu respecți acest lucru, măsura de concediere și decizia de concediere vor fi nule, după cum a statutat Curtea Constituțională. Nulitatea absolută a deciziei și a măsurii de concediere intervine și în situația în care, formal, decizia cuprinde durata preavizului, fără însă ca salariatul să fi beneficiat efectiv de dreptul de preaviz.
• Pe de altă parte însă, dacă ai omis să indici durata preavizului în cadrul deciziei de concediere, acest lucru nu afectează legalitatea măsurii de concediere înseși, dacă dovedești că ai respectat condiția acordării preavizului.

• În perioada de preaviz, angajatul cu copii de până în 12 ani pot beneficia de zile libere plătite cu 75% din salariul brut, coform Legii 19/2020 privind acordarea unor zile libere pentru îngrijirea copiilor. Pe durata preavizului drepturile și obligațiile părților din contractul individual de muncă rămân neschimbate. Acest lucru înseamnă că:

1. 1. angajatul este obligat în continuare să presteze munca,

1.  2. nu îi sunt atinse drepturile salariale,

1. 3. beneficiază în continuare de celelalte drepturi bănești cuvenite pentru munca prestată și de orice alte avantaje care decurg din contractul de muncă (de exemplu, dreptul la locuință de serviciu, dreptul la plata de către angajator a abonamentelor pe mijloacele de transport în comun).

Dacă decizi să faci o concediere colectivă, trebuie să ai în vedere respectarea unor proceduri clare. Altfel, concedierea este supusă nulității. Așadar, trebuie să analizezi în primul rând dacă te încadrezi în definiția concedierii colective, iar mai apoi să respecți pașii legali precum: consultarea cu sindicatul sau reprezentanții salariaților, notificarea în scris a inspectoratul teritorial de muncă și agenția teritorială de ocupare a forței de muncă despre intenția de aplicare a acestei măsuri etc.

Ghid dacă te-ai gândit la reducerea salariilor. Ce nu ar trebui să faci

Poate te-ai gândit că cea mai bună variantă pentru tine ar fi să mai reduci din salariile angajaților. Reducerea unilaterală a salariului sau forțarea salariatului să accepte o astfel de măsură este nelegală.

O situație în care poate fi justificată reducerea salariului este cea intervenită ca urmare a reducerii activității, conform codului muncii (art 52 (3)). Astfel, reducerea salariului se poate face dacă reduci și programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, urmare a reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare. Reducerea se poate face până la remedierea situației și după după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților, după caz.

Ghid cu soluțiile cele mai puțin riscante

Presupunând că telemunca nu este o variantă pentru business-ul tău și că nici nu te poți reorganiza astfel încât să îți poți păstra toți angajații, ai varianta așa-zisului șomaj tehnic. Se referă la posibilitatea suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similar (art. 52 al. 1 lit. c) Codul muncii).

Avantajul acestei variante este că, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020, statul suportă banii pe care îi plătești pentru angajații cu contract individual de muncă activ la data de 21 martie 2020.

Pot beneficia de plata şomajului tehnic de la stat orice societate sau persoană fizică autorizată, persoană fizică independentă, întreprindere individuală şi întreprindere familială care în mod direct sau indirect a fost afectată de măsurile luate în lupta cu noul coronavirus şi care întrerupe total sau parţial activitatea.

Este vorba despre cel mult 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Suma maximă brută pe care o poţi pimi de la stat pentru fiecare angajat este de 4.071 de lei.

În situația în care bugetul angajatorului destinat plății cheltuielilor de personal permite, indemnizația poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferența de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în conformitate cu prevederile art. 53 al. 1 din Codul muncii. De exemplu, dacă salariul angajatului este mai mare de 5.429 lei brut, vei primi de la stat 4.071 de lei, iar diferenţa de pînă la 75% din salariul brut al angajatului o vei suporta doar dacă bugetul îţi permite.

Poți beneficia de acest sprijin al statului dacă reduci sau întrerupi temporar activitatea total sau parțial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență decretate, conform unei declarații pe propria răspundere a angajatorului.

Ce trebuie să faci pentru a primi indemnizația

Dacă ți-ai redus activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19, nu ai capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților și vrei să beneficiezi de prevederile OUG 30/2020, trebuie să depui prin poșta electronica, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social trei documente.

1. o declarație pe proprie răspundere.

Un model al acestei declarații pe propria răspundere se va stabili prin ordin comun al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului fondurilor europene.

• o cerere semnată și datată

Există două modele pe care le poți descărca:

•  o listă a persoanelor care urmează să beneficieze de aceasta indemnizație

Trebuie să depui toate aceste documente în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară.

Ce trebuie să mai știi

1. Pentru ca sumele aferente şomajului tehnic să fie suportate de stat este necesar ca suspendarea contractului individual de muncă să fie efectuată în temeiul art. 52 al. 1 lit. c) din Codul muncii, pe o perioadă egală cu durata stării de urgenţă. Decizia de suspendare se va înregistra pentru fiecare salariat în parte în REVISAL.
2. Vei primi banii aferenți indemnizației din bugetul asigurărilor în cel mult 15 de zile de la depunerea documentelor. Plata indemnizației se va face către conturile deschise de angajatori la băncile comerciale.
3. Trebuie să plăteşti salariaţii în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea sumelor de la stat.
4. Indemnizația de care beneficiezi pentru a plăti șomajul tehnic al salariaților tăi se impozitează ca orice venit. De asemenea, va trebui să plătești contribuțiile sociale obligatorii aferente, respectiv cele datorate bugetului asigurărilor sociale de stat; cele datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și contribuția asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat.
5. Calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
6. Vei calcula impozitul pe venit aplicând formula obișnuită, prevăzută în Codul fiscal, respectiv aplicând cota de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora. 
7. Va trebui să depui și declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, conform Codului Fiscal.
8. Termenul de plată și declarare a obligațiilor fiscale menționate anterior este data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj.
9. Nu va trebui să plătești contribuție asiguratorie pentru muncă pentru prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.